Săptămâna financiară 10 martie – 14 martie 2025: circ pe pâine 

La noi în țară, circul politic începe reprezentațiile cu show-ul primăverii ”Mulți candidați, un singur președinte” și, bineînțeles, investitorii rămân în așteptare până după alegeri pentru adoptarea unor poziții mai mari. Problema este că Guvernul, în goana după bani a inundat piețele financiare cu bonduri, randamentele au tot crescut și expunerile pe România sunt întinse la maxim, nu mai suntem credibili deloc atunci când vorbim de reducerea deficitului bugetar.

Toată tevatura asta cu pacea din Ucraina pare că salvează din nou politicienii de la București din adoptarea unor reforme mai ample. Împrumuturi garantate de Uniunea Europeană, investiții în fabrici de armament, posibil și investiții orientate în autostrăzi pentru o mai bună mobilitate, sunt puse pe tapet pentru țara noastră, cu efecte directe și imediate asupra veniturilor bugetare, șomajului și cursului de schimb.

Cele mai importante raportări din săptămâna financiară curentă le avem de la Institutul Național de Statistică, respectiv Comerțul internațional cu bunuri al României din ianuarie, Construcțiile de locuințe și Investițiile nete în economia națională din ultimul trimestru al anului trecut, toate prezentate miercuri, datele de inflație din februarie și indicii producției industriale din ianuarie, raportate joi, urmate de Câștigul salarial mediu lunar aferent lunii ianuarie, ce apare vineri.

În lipsa oricăror evenimente neprevăzute, așteptările analiștilor sunt pentru o depreciere controlată a cursului de schimb peste nivelul psihologic de 5 lei per acțiune, dar asta spre începutul verii și doar după un deznodământ al alegerilor prezidențiale care să nu deturneze țara din drumul ei european. În schimb, așteptări pentru reducerea dobânzilor la leu sunt pentru cea de-a doua parte a anului, bineînțeles, în condițiile evoluției favorabile a indicatorilor macroeconomici. 

Săptămâna financiară în Statele Unite

În Statele Unite, ziua tarife, noaptea sunt anulate, dimineața tarife iară, vorba poeziei… Trump începe să certe Rusia, îi anulează din prerogative lui Musk, nimeni nu mai poate să mai facă o predicție calculată asupra evoluției economiei din cauza acestei impredictibilități a Administrației actuale. Acțiunile și criptomonedele au început să scadă, destul de abrupt în unele zile, dar Președintele dă vina pe globaliști pe aceste scăderi și spune că este normal să avem parte de scăderi și că, în cele din urmă, America va deveni din ce în ce mai măreață.

Cum piețele financiare preced economia cu 6-9 luni și perspectivele economice încep să se deterioreze, nu ar mira pe nimeni o corecție de cel puțin zece la sută a indicelui S&P 500 în următoarele luni spre 5200-5300 de puncte sau chiar mai jos, către maximul anterior de 4.800 de puncte atins în 2022.

Pe parcursul săptămânii nu avem multe date macro, însă acestea sunt foarte importante. Astfel, mâine așteptăm locurile de muncă disponibile de la finele lui februarie, un indicator foarte important pentru piața muncii din State, care se află pe o panta descendentă în ultimii trei ani și arată o prudență din partea angajatorilor în a face angajări pe seama acestei imprevizibilăți a Administrației Trump. 

Miercuri avem inflația din februarie, măsurată prin CPI – Consumer Price Index, iar estimările converg către o creștere anuală de 2,8%, în scădere ușoară de la nivelul de 2,9% de la finele lui ianuarie. Un raport de inflație peste aceste așteptări este de natură ar valida scenariul de scădere al indicilor americani prezentat anterior.

Tot miercuri, vor fi prezentate și mai multe date din domeniul petrolier, între care stocurile săptămânale de țiței și produse distilate, iar o creștere a acestora ar semnala o încetinire a cererii, deci implicit o încetinire a activității economice, care ar duce la continuarea scăderii prețului petrolului. De asemenea, așteptăm și raportul lunar OPEC ce acoperă probleme majore cu care se confruntă piața mondială a petrolului și oferă o perspectivă pentru evoluția pieței pentru anul următor.

Mai avem pe listă joi Prețurile Producției Industriale – inflația la poarta fabricii și Michigan Consumer Sentiment vineri, ce ne arată încrederea consumatorilor în economie, tendințele privind cheltuielile de consum și așteptările privind inflația și veniturile, indicator ce și-a dovedit viabilitatea de-a lungul timpului.

În ceea ce privește rezultatele financiare, azi așteptăm raportări de la Oracle (și o scurtă mențiune și pentru Miniso – unde am cam lăsat sume bune și unde nu ar fi stricat mai degrabă să cumpăr și ceva acțiuni), iar miercuri de la Adobe, PDD Holdings (deținătorul magazinului online Temu) și UiPath.

Săptămâna financiară în Europa

Și în Europa mai avem raportări financiare pentru ultimul trimestru din 2024, iar între principalele nume de pe listă sunt Volkswagen și Henkel mâine 11 martie, Inditex, Rheinmetall și Porsche AG miercuri, Enel și Generali joi, BMW și Daimler Truck vineri.

Veniturile pentru ultimul trimestru din 2024 ale Volkswagen sunt așteptate în creștere ușoară, la 85,47 miliarde de euro, însă analiști prevăd un profit în scădere cu peste 20% la 6,96 euro per acțiune, pe seama creșterii costurilor și a intensificării concurenței, mai ales pentru modelele electrice. Și dacă soarta celui mai important producător european devenise presărată cu numeroase dificultăți, cu potențiale închidere de fabrici în Germania și reduceri de salarii, planul de înarmare al Europei pare să dea un ghiont nesperat planurilor companiei, iar uzinele ar putea fi transformate pentru producția de mașini militare și armament, exact ca la începuturile existenței sale. 

Ferdinand Porsche a fondat în 1931 împreună cu cumnatul său Anton Piëch, compania Dr. Ing. h. c. F. Porsche GmbH cu scopul de a oferi lucrări de consultanță și dezvoltare a automobilelor, iar una din sarcinile primite de la guvernul nazist a fost aceea de a construi o mașină a poporului, ieftină și fiabilă. Astfel, a apărut prototipul VW39, intrat în producție sub numele de Volkswagen Tip1, model ce a primit alintul de Käfer – cărăbuș în limba germană sau beetle în limba engleză, fiind una dintre cele mai de succes mașini din istorie, produsă în peste 21,5 milioane de exemplare din 1938 până în 2003. 

În timpul celui de-al doilea război mondial, Porsche s-a concentrat către designul câtorva tancuri, în timp ce uzina Volkswagen a transformat modelul Beetle într-o versiune militară. Și iată cum se întoarce roata istoriei.

În ceea ce privesște grupul BMW, acesta prezintă vineri 14 martie rezultatele financiare pentru T4, iar dintre toți producătorii auto europeni, pare că stă cel mai bine la capitolul electrificare. Compania a raportat o scădere a vânzărilor cu 4% pentru anul trecut, reușind să livreze 2,45 milioane de mașini, din care aproape un sfert o reprezintă modelele electrificate, pe fondul scăderii mai accentuate a livrărilor pentru marca Mini, dar și al unei ușoarei scăderi pentru marca BMW, datorită problemelor cu sistemele de frânare din cel de-al doilea semestru al anului.

La nivelul rezultatelor financiare, estimările analiștilor converg către venituri trimestriale de 42,16 miliarde de dolari, în scădere comparativ cu ultimul trimestru din 2023, și un profit de 2,84 euro per acțiune. 

Și dacă producătorii auto europeni nu sufereau îndeajuns de pe urma concurenței acerbe din partea modelelor chinezești, tarifele vamale la importurile în State aduc un nou set de probleme, de la o creștere a costurilor și la o perturbare gravă a lanțurilor de aprovizionare, multe piese auto traversând granițele de mai multe ori pentru a fi prelucrate și integrate în diferite etape ale producției. Om trăi și om vedea ce se va alege de industria auto europeană, dacă va reuși să inoveze touși ceva sau va trece la producție militară.

La nivel macroeconomic, săptămâna financiară este săracă în raportări și abia pe final de săptămână avem datele de inflație aferente lunii februarie ale principalelor economii europene – Germania, Franța și Spania. Cursul euro a urcat cu peste 4% săptămâna trecută și asta pune o presiune suplimentară asupra exportatorilor europeni, după ce datele macro din Statele Unite și scăderea abruptă a randamentelor bondurilor americane au schimbat perspectivele investitorilor privind reducerile de dobândă din parte Fed –  așteptările converg acum către trei reduceri de dobândă la dolar anul acesta, dar abia în cel de-al doilea semestru, după evaluarea efectelor politicilor Administrației Trump asupra economiei.