Banca Națională a României a publicat raportul anual al BNR pe anul 2023, analizat și aprobat de Consiliul de administrație al BNR în ședința din 17 iunie 2024 și înaintat Parlamentului României. Acesta detaliază evoluțiile economice și financiare din anul precedent, evidențiind atât provocările, cât și realizările înregistrate de economia românească în contextul global actual.
Ce spune raportul anual al BNR pe 2023
Economia mondială și-a încetinit ritmul de creștere cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 3,2%, pe fondul tensiunilor politice internaționale și al întăririi politicilor monetare pentru combaterea inflației. România a înregistrat o creștere economică de 2,1%, despre care BNR spune că o performanță relativ solidă în context european și regional.
BNR mai spune că ”Deficitele gemene s-au plasat în continuare la niveluri ridicate, în timp ce rata anuală a inflației a evoluat pe o traiectorie descendentă alertă”.
Fraza subliniază că, în timp ce România a continuat să se confrunte cu deficite bugetare și de cont curent ridicate în 2023, inflația a scăzut rapid, indicând o stabilizare a prețurilor în economie.
Contribuția la creșterea PIB
Un aspect notabil în 2023 a fost schimbarea principalului motor al expansiunii economice. În timp ce consumul privat a fost principalul contribuitor în anii anteriori, în 2023, formarea brută de capital fix a preluat această poziție, având o contribuție de 3,6 puncte procentuale la creșterea PIB. Investițiile publice, alimentate de fondurile europene destinate construcțiilor inginerești, au jucat un rol crucial în această dinamică.
Creșterea economică a României în 2023 a fost puternic influențată de investițiile susținute de fondurile europene. Aceste fonduri au contribuit la intensificarea formării brute de capital fix, care a devenit principalul motor al creșterii economice, înlocuind consumul privat ca principal contribuitor. Astfel, se poate spune că o parte semnificativă a creșterii economice din 2023 a fost finanțată prin resurse provenite de la Uniunea Europeană.
Deficitul de cont curent și balanța comercială
Raportul anual al BNR mai arată că, în premieră, în ultimii 10 ani, cererea externă netă de bunuri și servicii a contribuit pozitiv la creșterea PIB-ului (0,1 puncte procentuale). Deficitul contului curent s-a redus semnificativ, ajungând la 7% din PIB, față de 9,2% în 2022. Gradul de finanțare a deficitului de cont curent prin fluxuri stabile, negeneratoare de datorie, a crescut la 58,9%, cu peste 6 puncte procentuale față de anul anterior.
Poziția fiscală și inflația
România continuă să fie sub procedura de deficit excesiv, inițiată în 2020. Deficitul bugetului general consolidat a atins 6,6% din PIB în 2023, depășind obiectivul de 4,4% din Programul de convergență 2023-2026. Rata anuală a inflației a scăzut la 6,61%, cu 9,76 puncte procentuale sub nivelul din decembrie 2022, susținută de evoluția prețurilor la bunurile alimentare și energetice.
Pe scurt, guvernul a cheltuit mai mult decât și-a propus, iar inflația a scăzut semnificativ datorită:
- scăderii prețurilor la alimente, prin plafonare a marjei comerciale pentru produsele alimentare de bază;
- scăderii prețurilor la energie prin extinderea schemei de sprijin pentru plata facturilor la electricitate și gaze naturale coroborată cu reducerea prețurilor pe piețele internaționale.
Politica monetară
BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 7,00% în prima jumătate a anului 2024, după o majorare de 0,25 puncte procentuale în ianuarie 2023. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare a fost menținută la 8,00%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 6,00%. Banca centrală a continuat să gestioneze lichiditatea de pe piața monetară pentru a menține stabilitatea cursului de schimb leu/euro și a prețurilor.
Rezervele internaționale ale României
În raportul anual al BNR pe 2023 apare și o veste extrem de bună, rezervele internaționale ale României au crescut în 2023, ajungând la 66 miliarde euro, cu 13,7 miliarde euro mai mult față de 2022. Rezervele valutare au urcat la 59,8 miliarde euro, iar rezerva de aur a atins 103,6 tone, valorând 6,2 miliarde euro.
Sectorul bancar și stabilitatea financiară
Sectorul bancar românesc a rămas rezilient, cu indicatori prudențiali favorabili și la niveluri superioare mediei europene. Rata creditelor neperformante a scăzut la 2,4%, iar gradul de acoperire cu provizioane s-a menținut la 64,6%. BNR a continuat să monitorizeze atent evoluțiile macroeconomice și să implementeze măsuri pentru consolidarea stabilității financiare.
Raportul anual al BNR pe 2023, concluzie
În 2023, România a înregistrat o creștere economică de 2,1%, susținută preponderent de resursele financiare provenite de la Uniunea Europeană. Această finanțare externă a jucat un rol crucial în formarea brută de capital fix, contribuind astfel la dinamizarea investițiilor publice și private. De asemenea, deficitul contului curent s-a redus semnificativ, ajungând la 7% din PIB, ceea ce reflectă o îmbunătățire a echilibrului extern al țării.
Pe de altă parte, guvernul a cheltuit mai mult decât și-a propus, ducând deficitul bugetar la 6,6% din PIB, în timp ce inflația a scăzut semnificativ la 6,61%, influențată de evoluțiile prețurilor la bunurile alimentare și energetice. Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 7,00%, asigurând stabilitatea financiară, iar rezervele internaționale ale țării au crescut, consolidând capacitatea României de a face față eventualelor șocuri economice.
