Săptămâna financiară 9 decembrie – 13 decembrie 2024: ședință de politică monetară la BCE

Săptămâna financiară ce debutează astăzi stă sub semnul deciziei de politică monetară a Băncii Centrale Europene, analiștii anticipând o scădere cu încă 0,25%, în încercarea decidenților europeni de a da un imbold economiilor din zona euro.

Săptămâna debutează cu cifre extrem de importante dinspre economia chineză, respectiv inflația lunii noiembrie și datele despre exporturile și importurile din această țară, care ar trebui să arate o balanță comercială excedentară pe măsură ce sezonul cumpărăturilor se aproprie cu pași repezi și spectrul taxelor vamale mărite ce vor fi impuse de Administrația Trump ar trebui să fi dus la o creștere substanțială a produselor aduse din China. De altfel, avem și prime date care ne arată acest lucru, principalul manufacturier chinez al Apple – Foxxconn a raportat săptămâna trecută o creștere lunară a vânzărilor pentru noiembrie de 3,5%, ce survine după cea de 8,6% înregistrată în octombrie.

Mâine 10 decembrie, cele mai semnificative raportări care pot influența piețele financiare sunt cele referitoare la productivitatea trimestrului al treilea din Statele Unite – Nonfarm Productivity, ce măsoară modificarea anuală a eficienței muncii atunci când se produc bunuri și servicii, dar fără a lua în calcul sectorul agricol, precum și cele despre inflația lunii noiembrie din mai multe state europene, printre care Țările de Jos și Germania, date care vor cântări decisiv în deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene de joi – care este de altfel, capul de afiș al acestei săptămâni. 

Miercuri 10 decembrie ziua este înțesată cu date macroeconomice dinspre economia americană printre care inflația lunii noiembrie măsurată prin CPI – Consumer Price Index, deficitul bugetului federal al aceleiași luni, căci nu poate fi vorba decât de deficit, dar și mai multe cifre din sectorul petrolier, între care Raportul lunar al OPEC, importurile de țiței, stocurile de petrol și de combustibil – nivelul acestora din urmă are o influență directă asupra prețului petrolului, ce are la rându-i un impact direct asupra inflației.

Cu o economie chineză ce nu mai are ratele de creștere de dinainte de pandemie și cu o Europă în derivă, cererea de petrol a scăzut constant în ultimele luni, tendință imprimată și prețului petrolului. Tocmai din aceste motive, OPEC a decis săptămâna trecută amânarea creșterii producției până în aprilie 2025 ca și prelungirea reducerilor voluntare până în 2026, cartelul fiind îngrijorat și de creșterea producției din partea altor state, ce nu sunt membre ale organizației. Toate vocile competente din domeniu se așteaptă practic ca anul viitor prețul petrolului american WTI să coboare sub nivelul de 65 de dolari per baril, odată și cu aparentele detensionări geopolitice din Orientul Mijlociu și Ucraina ce ar trebui să urmeze celei de-a doua înscăunări ale lui Donald Trump la Casa Albă.

Joi 12 decembrie este ziua cea mare, în care așteptăm PIB-ul celui de-al treilea trimestru al Regatului Unit al Marii Britanii, inflația la producător din SUA aferentă lunii noiembrie (PPI – Producer Price Index), dar mai ales deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale Elvețiene și ale Băncii Centrale Europene. Estimările sunt pentru o nouă scădere cu 0,25% până la nivelul de 3%, deși în ultimul timp se întețesc vocile care cer o reducere mai mare având în vedere starea precară a economiei europene și nivelul scăzut al inflației 

Cum influențează băncile centrale economia prin modificarea dobânzii de politică monetară

Dobânda de politică monetară este rata de referință stabilită de banca centrală a unei țări (de exemplu, Banca Națională a României – BNR) și reprezintă un instrument principal prin care banca centrală influențează economia. Practic, este rata la care băncile comerciale pot împrumuta bani de la banca centrală pe termen scurt.

Băncile centrale utilizează această dobândă pentru a ține sub control inflația prin ajustarea costului creditului și al economisirii, creșterea economică prin stimularea sau încetinirea investițiilor și consumului și stabilitatea financiară prin influențarea cursului valutar și a fluxurilor de capital.

Practic, atunci când crește dobânda de politică monetară, persoanele și companiile vor plăti rate mai mari la împrumuturile contractate, cu efect direct asupra scăderii cheltuielilor și investițiilor, pentru că ne rămân mai puțini bani la dispoziție. Economisirea tinde să crească datorită randamentelor mai mari, iar moneda națională se întărește deoarece străinii vin și achiziționează titluri de stat, vânzând valută. Este cazul României de acum, când leul este stabil la nivelul de 4,9750 lei față de euro, guvernul împrumutându-se masiv la randamente foarte bune pentru investitori, cu un grad de risc relativ scăzut (așa cum este percepută țara noastră acum ca membră a NATO și UE).

Invers, când banca centrală scade dobânda de politică monetară, creditele devin mai ieftine, stimulând consumul și investițiile, economisirea scade și moneda se depreciază, deoarece investitorii străini sunt mai puțin atrași de randamentele mai mici oferite. Așadar, această decizie trebuie luată cu atenție, deoarece un nivel nepotrivit al dobânzii poate conduce fie la o supraîncălzire a economiei, fie la stagnare economică.

Săptămâna se încheie vineri 13 decembrie cu informații despre balanța comercială a Germaniei, Producția Industrială a Marii Britanii și a zonei Euro, ambele aferente lunii octombrie, urmate de inflația din Franța și Spania și evoluția prețurilor bunurilor exportate și importate de către Statele Unite. 

Săptămâna financiară în România

Nu mai zic nimic de alegerile prezidențiale că am tot zis. Cert e că nu ne vom prea plictisi iarna asta… Parlamentul și Guvernul trebuie să se apuce serios de treabă, pentru că este mare nevoie de reforme structurale, iar economia este într-o recesiune tehnică, fapt confirmat și de PIB-ul în scădere pe trimestrul al III-lea, raportat săptămâna trecută. 

Așadar, mâine avem datele despre balanța comercială din octombrie, unde nu putem avea decât o adâncire față de lunile precedente datorită creșterii mult mai mari a importurilor – apropo, ne mândrim cu mâncarea națională, fasole cu ciolan, dar pentru cine nu știe, 85% din fasolea ce se vinde în România este importată din Africa și America… Miercuri avem inflația din noiembrie, așteptată și ea în creștere, inclusiv de către BNR, care a majorat proiecția de inflație la 4,9% la finele anului pe seama creșterii prețurilor alimentelor și a creșterii veniturilor peste nivelul productivității, venituri care merg zilele astea ghici unde? Fix în consum, adică era nene o aglomerație zilele trecute prin toate magazinele de zici că eram la începutul pandemiei, cărucioare pline cu de toate, mai puțin cu cărți…

Cam acestea sunt evenimentele economice cele mai importante de zilele acestea, așadar vă urez o săptămână financiară plină de profituri.