Săptămâna financiară 31 martie – 4 aprilie 2025: indicii PMI și șomajul în SUA, inflația și șomajul în Europa

A mai trecut o săptămână, a mai apărut un tarif vamal în Statele Unite, o nouă gafă a angajaților federali (vă amintiți doar de includerea unui ziarist în grupul de whatsapp ca viza discuții despre atacarea rebelilor Houthi din Yemen), consumatorii americani încep să nu mai aibă încredere în economie, oul a sărit bine de un dolar pe rafturile supermarketurilor și uite așa ne apropiem de o mult semnalată recesiune.

Săptămâna financiară în Statele Unite 

Și începem direct cu indicatorii macroeconomici relevanți ai săptămânii ce pot influența piețele financiare. Chicago Purchasing Manager Index, ce apare astăzi, este un indice local al activității economice din zona orașului Chicago, dar mulți analiști îl consideră reprezentativ pentru întreaga economie americană, deși importanța lui a scăzut odată cu ponderea tot mai mare a tehnologiei în activitatea economică.

Mâine apar datele pentru întreaga economie – ISM Manufacturing PMI, așteptat în creștere față de luna anterioară și peste nivelul de 50, ceea ce indică o expansiune economică, și asta pentru cea de-a treia lună consecutiv. Datele sunt în contradicție cu cele apărute săptămâna trecută, când am avut cel mai scăzut nivel de încredere al consumatorilor în economia americană, dar asta reflectă exact gradul de incertitudine al politicilor Administrației Trump și joaca de-a tarifele vamale.

Tot mâine apare Job Openings and Labor Turnover Survey ce studiază locurile de muncă nou create și neocupate în ultima zi a lunii martie și fluctuația forței de muncă, sondaj ce colectează date de la aproximativ 16.400 de firme și entități guvernamentale, fiind extrem de relevant pentru piața muncii din Statele Unite.

Miercuri așteptăm Factory Orders – comenzile industriale și vânzările lunare de autovehicule, joi avem ISM Non-Manufacturing PMI, achizițiile managerilor din domeniul financiar, al utilităților și serviciilor, urmând ca vineri să fie raportat șomajul și câștigurile salariale din luna martie. Rata șomajului s-a menținut destul de stabilă în ultima jumătate de an în pofida unei ușoare creșteri a inflației și a ratelor de dobândă ridicate, Fed-ul având o proiecție pentru o rată de 4,4% pentru finalul anului 2025, comparativ cu nivelul actual de 4,1%. Și aici avem date contradictorii, care împiedică o reducere mai pronunțată a dobânzilor la dolar pentru a ajuta o economie în pierdere de turație. 

Săptămâna financiară în Europa

În Europa, la nivel diplomatic s-a iscat o vâlvă și un freamăt odată cu pozițiile intransigente ale Administrației Trump, taman bine pentru a mai dezmorți un pic cancelariile europene aflate într-o stare de latență în ultimii cincisprezece ani, sub  umbrela protecției militare a Statelor Unite, a resurselor ieftine ale Rusiei și a cheltuielilor nesăbuite ale turiștilor din toate colțurile lumii. 

Dar care să fie agenda comună a Statelor Unite și a Rusiei pentru care aceste superputeri au decis să lege ”o alianță” împotriva Bătrânului Continent? Păi tocmai pentru a preveni o și mai mare coagulare a țărilor europene, care dacă ar avea loc, dacă am trage toți la aceeași căruță cu aceleași drepturi și obligații, ar duce la apariția unei noi superputeri. Bine, e cale lungă până departe, dar este clar că o Europă dezbinată, naționalistă și suveranistă poate deveni carne de tun pentru cele două, dar și pentru China.

Avem și noi, nu multe, industrii și tehnologii cu care să ne mândrim – litografiile ASML, soluțiile de energie regenerabilă Vestas, Siemens și Orsted, lideri globali în domeniul eolienelor, industria aeronautică, iar Airbus este poate cel mai bun exemplu pentru ce pot face europenii atunci când lucrează împreună.

Dar să revenim la oile noastre, iar cele mai importante raportări ale săptămânii sunt prezentările preliminare ale inflației de la finele lunii martie din Germania și Italia de astăzi, și din zona euro de mâine. Estimările analiștilor converg către o creștere anuală a CPI de 2,2%, ușor sub nivelul înregistrat luna trecută, de 2,3%, pe fondul reducerii prețurilor petrolului și combustibililor. Tot mâine avem și rata șomajului din zona euro din februarie, așteptată să se mențină peste 6%, nivel minim istoric în ultimii douăzeci de ani.

Dacă datele de inflație și șomaj vin bine este posibil să avem o nouă reducere de dobândă pentru moneda euro la următoarea ședință a Băncii Centrale Europene de peste 3 săptămâni, în pofida prognozelor, care văd această reducere la întâlnirea băncii de la începutul lunii iunie.

Pe final de săptămână mai avem joi Producer Price Index din zona euro, iar vineri German Factory Orders – indicator principal al producției, ce ar trebui să reflecte o revenire a celei mai mari economii europene.

Dividende pe parcursul săptămânii

Printre numele mai sonore care au date de înregistrare pentru dividende săptămâna aceasta sunt Volvo, care plătesc pe 9 aprilie un dividend anual cu un randament de aproape 6% pentru acțiunile din clasa B acționarilor înregistrați pe 2 aprilie și producătorul de medicamente Bristol-Myers Squibb, cu dividende trimestriale de 62 de cenți pentru acționarii din 4 aprilie, ceea ce corespunde unui randament de 4,21%. Toate acestea sunt, bineînțeles, dividende brute, la care se reține la sursă impozitul aferent fiecărei țări în parte, așadar randamentul final este mai mic.

De asemenea, JPMorgan plătește pe 30 aprilie acționarilor înregistrați pe 7 aprilie un dividend trimestrial de un dolar și 40 de cenți per acțiune, ceea ce corespunde unui randament anualizat de 1,91%, un nivel care este în scădere comparativ cu cel plătit de bancă anii anteriori, deși valoarea dividendului s-a majorat an de an. Și asta pentru că acțiunile au crescut cu 167% doar în ultimii cinci ani. Iar acesta este doar unul dintre exemplele prin care strategia de investire în companii care acordă dividende nu este una dintre cele mai fericite. Desigur, este ideal să avem un venit pasiv, dar pe termen lung randamentele aduse de creșterea cotației acțiunilor sunt mult mai mari decât cele aduse de dividende.

Săptămâna financiară în România

Bursa de la București s-a mai animat odată cu propunerile de dividend alocate din profiturile anului trecut, și am avut săptămâna trecută Hidroelectrica (H2O), ce intenționează să distribuie 8,98 lei per acțiune cu 3 iunie ex-date și 25 iunie data plății, ceea ce reprezintă un randament de puțin peste 7%, însă investitorii speră să mai primească în cea de-a doua parte a anului și un dividend suplimentar. Singura necunoscută pentru bursa românească a rămas soarta alegerilor prezidențiale, iar asta poate aduce o creștere a volatilității în săptămânile următoare.

La nivel macro, situația rezervelor internaționale ale României va fi prezentată de BNR mâine, când ne putem aștepta din nou la o creștere în urma emisiunilor de titluri emise de statul român și a unor plăți scadente pe parcursul lunii martie în contul datoriei publice de doar 501 milioane de euro. La finele lunii februarie, rezervele internaționale (valute plus aur) au fost de 71,76 miliarde de euro. De la INS avem mâine datele de șomaj de la finele lunii martie și miercuri Indicele prețurilor producției industriale – inflația la poarta fabricii așa cum mai este cunoscută.