Inflația, măsurată prin Indicele Prețurilor de Consum (IPC), a accelerat la finele lui august la o creștere anuală de 9,9%, de la 7,8% la finele lui iulie, o creștere ce a depășit așteptările, atât ale economiștilor, cât și ale Băncii Naționale. Evoluția confirmă astfel accelerarea presiunilor inflaționiste într-un context marcat de scumpiri puternice la energie, alimente de bază și servicii.
Inflația a înregistrat în august o creștere de 2,10% față de iulie, iar rata inflației de la începutul anului, calculată comparativ cu decembrie 2024, a ajuns la 8,1%. În termeni anuali, inflația IPC a urcat la 9,9%, un nivel care readuce România în zona de două cifre, în timp ce rata medie pe ultimele 12 luni a fost de 5,7%.
În ceea ce privește indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – indicator pentru determinarea inflației la nivel european, acesta a înregistrat o evoluție similară. Comparativ cu luna precedentă, IAPC a crescut cu 2,09%, iar față de august 2024 rata anuală s-a situat la 8,5%. Media ultimului an a fost de 5,6%, semnalând că presiunile interne și externe converg către o accelerare generalizată a costului vieții.
Indicatorul CORE2, ce măsoară inflația de bază din care sunt excluse prețurile administrate, electricitatea, prețurile volatile, cele alimentare și ale tutunului, indicator ce este atent urmărit de BNR în luarea deciziilor de politică monetară, a accelerat de asemenea la finele lui august la o creștere anuală de 7,9%, de la nivelul anterior de 5,8%.
Scumpiri generalizate, cu excepția cartofilor și a zahărului
Pe segmentul bunurilor alimentare, prețurile au avansat în medie cu 0,8% față de luna precedentă, însă această medie ascunde variații foarte puternice. Pâinea, un reper esențial în coșul de consum, s-a scumpit cu peste trei procente, influențată de creșterea costurilor cu energia și transportul. Laptele și produsele lactate au urcat cu 2,2%, ouăle cu peste 3%, iar carnea de pasăre a înregistrat o creștere de aproape 3%.
În același timp, cafeaua, un produs cu pondere semnificativă în consumul urban, a urcat cu aproape 4%, iar zahărul și produsele zaharoase au avansat cu peste 3%. În schimb, legumele și fructele s-au ieftinit: cartofii au coborât cu aproape 6%, legumele proaspete au pierdut peste 5%, iar fructele au înregistrat o reducere de peste 5%, după lunile de vară în care oferta sezonieră a fost abundentă.
Mărfurile nealimentare au avut o creștere medie de 1,1% față de iulie, însă evoluțiile pe subcategorii au fost dezechilibrate. Energia electrică s-a scumpit cu 2,6% după încetarea schemei de plafonare, iar combustibilii au urcat cu peste 3%, în contextul volatilității cotațiilor internaționale. Tutunul și țigările au crescut cu aproape 3%, iar publicațiile tipărite – cărți, reviste, ziare – au consemnat un salt de aproape 6%. Detergenții au avansat cu peste 3%, semnalând presiuni pe lanțul de aprovizionare.
În schimb, încălțămintea s-a ieftinit ușor, cu o scădere de circa 0,5%, iar gazele naturale au consemnat o diminuare marginală de 0,2%. De asemenea, unele produse de mobilier și electrocasnice au înregistrat mici ajustări negative, dar acestea nu au fost suficiente pentru a contrabalansa scumpirile puternice din zona utilităților.
Serviciile au rămas segmentul cu cea mai accentuată dinamică. În medie, tarifele au crescut cu 1% în doar o lună, dar salturile din interiorul categoriei au fost mult mai mari. Transportul aerian a consemnat o creștere spectaculoasă, de peste 11%, semnalând atât cererea ridicată din perioada vacanțelor, cât și efectul costurilor cu combustibilul. Restaurantele, cafenelele și cantinele au urcat cu peste 4%, în linie cu tendințele regionale, în timp ce serviciile hoteliere au crescut cu 4,5%. Serviciile de igienă și cosmetică au adăugat peste 5%, iar confecționarea și repararea de articole vestimentare și de încălțăminte au urcat cu aproape 6%.
La polul opus, câteva servicii s-au ieftinit. Abonamentele de televiziune au scăzut cu aproape un procent, serviciile poștale au coborât cu 0,7%, iar transportul CFR a înregistrat o reducere de 1,4%. Totuși, aceste ajustări punctuale au avut un impact marginal, într-un context dominat de creșterile consistente.
BNR vede o creștere de 8,8% pentru inflația la finele anului
În planul politicii monetare, Banca Națională a României a decis la începutul lunii august menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,50% pe an. Rata facilității de depozit a rămas la 5,50%, iar rata Lombard la 7,50%. BNR a optat pentru o atitudine de prudență, menținând un cadru restrictiv pentru a contracara presiunile inflaționiste și a ancora așteptările privind inflația.
Potrivit Raportului asupra inflației publicat în august, banca centrală anticipează un vârf al inflației în septembrie, în jur de 9,6–9,7%. La finalul anului, rata anuală este proiectată la aproximativ 8,8%, urmând ca în 2026 să înceapă o coborâre treptată spre 3–3,5%, dacă evoluțiile din zona energiei și a politicilor fiscale vor fi favorabile.
Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 9 octombrie 2025, moment în care BNR va reevalua situația și va decide dacă menține dobânda de referință sau ajustează parametrii politici pentru a ține sub control inflația.
