În iulie 2025, România s-a confruntat cu o creștere accentuată a prețurilor, inflația anuală ajungând la 7,84% față de aceeași lună a anului precedent. Evoluția nu a fost uniformă pe categorii de consum, însă toate sectoarele au înregistrat scumpiri vizibile. Mărfurile nealimentare au consemnat o creștere lunară de 5,06% și un avans anual de 8,18%, după ce statul a decis să anuleze plafonarea tarifelor la energie electrică, adoptată la începutul anului 2022, pe fondul exploziei prețurilor după pandemia de covid și a războiului din Ucraina.
Aşteptările analiştilor, conform estimărilor Bloomberg, erau pentru o creştere de 6,5%, în accelerare de la nivelul de 5,7% pentru inflația de la finele lunii iunie. Prognozele anticipau o majorare cu 30% a prețurilor energiei electrice, însă aceasta a spulberat toate aşteptările, crescând în medie cu 62%.
Mărfurile alimentare s-au scumpit în medie cu 0,39% față de luna anterioară și cu 7,67% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce serviciile au urcat cu 1,01% de la o lună la alta și cu 7,05% în termeni anuali.
Seceta a adus scumpiri importante şi la fructe şi legume
Pe segmentul alimentar, creșterile cele mai semnificative s-au înregistrat la fructele proaspete, al căror preț a urcat cu aproape 40% într-un an. Prețurile fructelor procesate și conservelor au crescut doar cu 7%, iar citricele și alte fructe sudice au fost mai scumpe cu peste 17%. Legumele au urmat o tendință similară, cu scumpiri între 11% și 15%, în funcție de sortiment, cu excepția cartofilor, care s-au ieftinit în ultimul an. Aceste evoluții au contribuit considerabil la presiunea generală asupra indicelui prețurilor de consum, în condițiile în care produsele alimentare au o pondere importantă în coșul mediu al gospodăriilor.
În zona nealimentară şi cea a serviciilor, creșterile de preț au fost mai moderate, dar totuși relevante pentru consumatori. Transportul cu trenul a cunoscut o majorare de aproape 17% față de anul anterior, energia termică s-a scumpit cu circa 14%, iar alte servicii industriale și poștale au avut avansuri cuprinse între 12% și 12,5%. Toate aceste segmente, deși cu ponderi diferite în bugetul populației, au alimentat inflația generală, mai ales în contextul în care costurile de producție și distribuție au rămas ridicate.
În ceea ce privește ieftinirile, rapoartele oficiale nu indică reduceri semnificative de prețuri în luna iunie, iar tendința se menține și în iulie. Lipsa acestor ajustări descendente accentuează percepția publică potrivit căreia scumpirile sunt continue și generalizate, iar perioadele de relaxare a prețurilor sunt rare și de scurtă durată.
BNR a menținut dobânzile de politică monetară odată ce inflația a revenit pe creştere
Privind spre sfârșitul anului, Banca Națională a României a decis să-și revizuiască prognoza pentru inflația de la finele anului – estimarea oficială a fost majorată de la 3,8% la 4,6%, în condițiile în care presiunile inflaționiste din energie, alimente și servicii sunt departe de a se disipa, dar după aceste date, ne putem aştepta cu siguranță la o alta revizuire în sus. Alte evaluări, cum este cea dintr-un sondaj Reuters, indică posibilitatea unei inflații chiar mai ridicate, de aproximativ 6,2% la final de an.
Pe partea de politică monetară, rata de referință a fost menținută la 6,50% pe an, potrivit deciziei din ședința din 8 august. BNR nu a modificat nici facilitățile Lombard și de depozit, păstrate la 7,50% și respectiv 5,50%. Această abordare ne dezvăluie o strategie prudentă, definitorie pentru Guvernatorul Mugur Isărescu, menită să mențină un echilibru între combaterea inflației și sprijinirea creșterii economice, într-un context în care factorii externi și interni continuă să influențeze puternic dinamica prețurilor.
