Banca Națională a României a publicat în ieri 17 februarie 2025 un nou Raport asupra inflației, oferind o imagine detaliată a evoluției prețurilor, cauzelor care au influențat inflația, precum și a deciziilor de politică monetară adoptate. Documentul evidențiază o traiectorie fluctuantă a inflației în 2024, dominată de factori exogeni și presiuni interne, dar oferă și perspective optimiste pentru o temperare graduală a prețurilor în următorii ani.
Evoluția din 2024 a inflației și cauzele acesteia
La sfârșitul anului 2024, rata anuală a inflației IPC a atins 5,14%, cu 0,52 puncte procentuale mai mult decât în trimestrul precedent. Creșterea a fost impulsionată în principal de prețurile din energie, în special combustibilii, pe fondul aprecierii dolarului american și al scumpirii petrolului din octombrie. În contrast, prețurile volatile ale alimentelor și scăderile ușoare ale prețului gazelor naturale au contrabalansat parțial această tendință.
Rata inflației CORE2 ajustat, care exclude prețurile administrate și cele volatile, a stagnat în jurul valorii de 5,6% în trimestrul IV, sub influența creșterii costurilor cu materiile prime agroalimentare și a presiunilor salariale. Industria alimentară a înregistrat scumpiri semnificative, în special la ulei și produse lactate, din cauza recoltei slabe și a costurilor ridicate. Pe de altă parte, bunurile nealimentare și serviciile au continuat traiectoria dezinflaționistă, deși într-un ritm încetinit din cauza cererii solide și a costurilor salariale crescute.
Conform proiecțiilor BNR, inflația va urma o traiectorie predominant descrescătoare în 2025, cu fluctuații determinate de efecte de bază și de dinamica prețurilor importurilor. Este anticipată o scădere la 4,6% în martie 2025, urmată de o creștere temporară la 5,3% în iunie, din cauza eliminării efectelor tarifelor reduse la energie din anul anterior. Începând cu trimestrul III 2025, inflația se va stabiliza sub 5%, ajungând la 3,8% în decembrie 2025, iar în 2026 va reintra în intervalul țintei, situându-se la 3,1% la sfârșitul anului.
Motivarea deciziilor de politică monetară ale BNR
Revizuirile prognozei indică valori mai ridicate față de estimările anterioare, din cauza presiunilor persistente asupra prețurilor alimentelor și a dinamicii salariale încă ample. Creșterile neașteptate ale prețurilor pentru anumite servicii și produse exogene, cum ar fi tarifele la apă și combustibilii, contribuie și ele la aceste ajustări.
Consiliul de administrație al BNR a decis astfel, în şedința de vineri 14 februarie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, precum și a ratelor dobânzilor facilităților de creditare (7,50%) și depozit (5,50%). Decizia vine în contextul menținerii inflației peste ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual și al riscurilor asociate, cum ar fi tensiunile geopolitice, dinamica salariilor și volatilitatea prețurilor energiei.
BNR a subliniat importanța implementării măsurilor de consolidare fiscală adoptate recent, care vor reduce resursele financiare ale gospodăriilor și vor influența investițiile companiilor. De asemenea, absorbția fondurilor europene și evoluțiile economice globale sunt factori esențiali pentru menținerea stabilității prețurilor și susținerea creșterii economice.
Printre riscurile majore identificate de BNR se numără posibilele șocuri adverse de ofertă, neatragerea fondurilor europene, tensiunile sociale generate de măsurile fiscale și eventualele ajustări salariale mai mari în sectorul privat. De asemenea, măsurile protecționiste anunțate de SUA și volatilitatea piețelor financiare internaționale ar putea amplifica presiunile inflaționiste în România.
