BNR menține ratele dobânzilor în contextul inflației din România

În ședința din 14 februarie 2025, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, au fost păstrate ratele dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit rămân neschimbate.

Cauzele și efectele deciziilor BNR

BNR a observat o creștere a ratei anuale a inflației în ultimele trei luni ale anului 2024, ajungând la 5,14% în decembrie, față de 4,62% în septembrie. Această creștere a fost influențată de scumpirea combustibililor și de majorările prețurilor la alimente, pe fondul secetei din vara anului 2024 și al creșterii cotațiilor unor mărfuri. Totuși, în ianuarie 2025, inflația în România a scăzut la 4,95%, în principal datorită unor efecte de bază manifestate la nivelul inflației CORE2 ajustat, care a coborât la 5,1%.

BNR mai spune că incertitudinile și riscurile legate de inflația în România rămân ridicate. Printre factorii de incertitudine se numără evoluția prețurilor energiei și alimentelor, situația geopolitică (războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu), „dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro și al comerțului internațional în contextul măsurilor de politică comercială ale administrației americane”. De asemenea, absorbția fondurilor europene, în special cele din programul Next Generation EU, este esențială pentru susținerea creșterii economice și realizarea reformelor structurale.

Deciziile BNR privind politica monetară influențează direct costurile creditelor și randamentele economiilor. Menținerea unei dobânzi cheie ridicate poate contribui la reducerea inflației în România, deoarece descurajează împrumuturile și temperează consumul. Pe de altă parte, depozitele bancare devin mai atractive, stimulând economisirea.

În ultimele luni, dinamica creditelor acordate sectorului privat a crescut marginal, atingând 8,9% în decembrie 2024. Cu toate acestea, accesul la credite rămâne limitat pentru unele categorii de populație, iar costurile mai mari ale împrumuturilor pot încetini investițiile și consumul. Acest lucru poate avea efecte negative asupra creșterii economice, care a înregistrat o ușoară creștere în trimestrul IV din 2024, la 0,8%, față de 0,1% în trimestrul precedent.

Perspectivele pentru restul anului 2025 arată că inflația va cunoaște o „fluctuație pronunțată în semestrul I 2025″, urmând ca în semestrul II să se înscrie pe o traiectorie descendentă, deși mai ridicată decât cea anticipată anterior. Cu toate acestea, nivelul inflației este estimat să rămână deasupra intervalului țintă până la finalul anului curent.