Consiliul de Administrație al BNR a anunțat că reduce rata dobânzii de politică monetară de la 7,00%, la 6,75% pe an, începând din 8 iulie 2024. Această măsură, împreună cu alte ajustări ale dobânzilor pentru facilitatea de creditare și depozit, reflectă eforturile BNR de a stimula creșterea economică și de a sprijini o inflație în scădere.
Decizia de reducere a ratei dobânzii vine pe fondul unor evoluții economice și inflaționiste semnificative. În primele două luni ale trimestrului II 2024, rata anuală a inflației a coborât la 5,12%, sub nivelul prognozat, în principal datorită scăderii prețurilor la energie și la alimente. Aceste evoluții au permis BNR să adopte o politică monetară mai relaxată pentru a sprijini economia.
Decizia BNR: efecte asupra creditelor
Creditele existente, în lei, cu dobândă variabilă sunt direct influențate, beneficiind de rate mai mici ale dobânzilor și, implicit, de plăți lunare mai reduse. Pe de altă parte, creditele cu dobândă fixă rămân neschimbate, dar debitorii pot explora opțiuni de refinanțare pentru a profita de noile condiții de piață.
Consumatorii și companiile ar putea beneficia de costuri mai mici de împrumut, ceea ce stimulează cererea de credite și investiții.
Evoluția inflației și impactul legislativ
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, ajungând la 6,3% în luna mai, de la 7,1% în martie 2024. Această decelerare a fost influențată de efectele de bază dezinflaționiste și corecțiile cotațiilor mărfurilor agroalimentare, precum și de scăderea prețurilor importurilor și de așteptările inflaționiste pe termen scurt. În contrapartidă, creșterea costurilor unitare cu forța de muncă a adus o presiune moderată asupra prețurilor bunurilor și serviciilor.
Creșterea economică și provocările din T1
Economia românească a înregistrat o creștere modestă de 0,4% în trimestrul 1 din 2024, sub așteptări, după o contracție de 0,6% în trimestrul anterior. Excedentul de cerere agregată s-a redus, iar avansul PIB față de aceeași perioadă a anului trecut a scăzut semnificativ la 0,1%, de la 3,0% în trimestrul IV 2023. Această scădere a fost determinată în principal de formarea brută de capital fix, în timp ce consumul gospodăriilor a continuat să crească.
Perspectivele pentru T2 și piața muncii
Cele mai recente date sugerează o creștere semnificativă a economiei în trimestrul 2, mai solidă decât se anticipa. Vânzările cu amănuntul și auto-moto au înregistrat salturi ample, producția industrială s-a revigorat, iar lucrările de construcții au revenit la un ritm de două cifre. Cu toate acestea, deficitul comercial s-a accelerat, iar deficitul de cont curent s-a dublat față de perioada similară a anului precedent.
Pe piața muncii, efectivul salariaților a crescut într-un ritm alert, iar rata șomajului a rămas relativ stabilă, sub nivelul mediu al ultimelor trimestre. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să crească, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus abrupt în aprilie, în principal din cauza unui efect de calendar.
BNR reduce rata dobânzii de politică monetară, implicații și riscuri
Decizia BNR de a reduce rata dobânzii de politică monetară are scopul de a stimula creșterea economică într-un context de inflație în scădere. Cu toate acestea, există incertitudini și riscuri, inclusiv politica fiscală viitoare, dinamica salariilor și evoluția prețurilor la energie. Războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, rămân factori de risc importanți.
