BNR a decis în ședința Consiliului de Administrație întrunit vineri 4 octombrie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile erau așteptate de altfel, de analiști, în contextul unei inflații persistente peste nivelul de 5%, a unor deficite gemene explodate și care vor trebui atacate la începutul anului, odată ce vor fi instalate deja noile puteri legislative și guvernamentale. Luând în considerare că ultima ședință din acest an al Consiliului de Administrație al BNR este pe 8 noiembrie, moment la care BNR va fi deja publicat și o nouă proiecție a inflației, care cel mai probabil va fi revizuită în creștere, sunt șanse aproape de 100% ca să încheiem anul cu o dobândă la 6,50%.
BNR este îngrijorată mai ales de execuția bugetară și de noile taxe ce vor fi impuse
Derapajul fiscal și perioada electorală grea din ultimele două luni ale anului vor atârna greu în cântărirea deciziei BNR, iar tonul prudent cu care suntem deja obișnuiți ar putea aduce o următoare reducere a dobânzilor abia spre finele trimestrului al doilea din 2025. Pentru BNR, cele mai mari riscuri provin în principal din partea fiscală: în primele opt luni avem un deficit de 4,57% din PIB, iar acesta a sărit probabil spre 5,5% la finele lui septembrie.
Guvernul a revizuit ținta de deficit bugetar pentru acest an la 6,9% față de 5,0% anterior, iar Premierul Marcel Ciolacu a pornit la discuțiile cu Comisia Europeană zilele trecute de la acest nivel, deși va fi extrem de greu ca și această țintă să fie respectată.
Un alt element de îngrijorare pentru BNR este deficitul balanței comerciale, care poate sări peste 7-8% în contextul creșterii obsesive a consumului casnic și a încetinirii activității economice la nivel european, mai ales în Germania, important partener industrial pentru țara noastră. Accelerarea creditării de consum cu amănuntul este, de asemenea, îngrijorătoare, în opinia BNR, în contextul presiunii inflaționiste provenite din excesul de cerere, iar finalul an, tradițional cu cheltuieli casnice importante, va aduce cu siguranță o creștere a consumului. Totodată, BNR subliniază în comunicatul de presă că excesul de cerere agregată este probabil să se fi redus în cel de-al doilea trimestru al anului, ceea ce a dus la o creștere a PIB-ului mai redusă decât așteptările.
Evaluarea actuală a BNR cu privire la evoluțiile așteptate ale inflației arată o nouă decelerare așteptată până la sfârșitul anului 2024, dar într-o situație „fluctuantă și pe o cale mai mare decât cea arătată în august”. Proiecția băncii centrale pentru inflație este de 4% la finele anului curent și de 3,4% pentru finalul lui 2025, dar situația fiscală și politică de după alegeri îndeamnă la extrem de multă prudență.
În urma acestei decizii a BNR, leul a scăzut ușor, cu 0,1% comparativ cu euro, aceasta și în contextul lipsei totale a speculatorilor pe moneda românească. De la începutul anului și până în prezent leul este aproape neschimbat față de moneda unică europeană, în timp ce monedele țărilor central și est-europene au înregistrat evoluții contrare: zlotul polonez s-a apreciat cu 0,7%, iar forintul maghiar și coroana cehă au o depreciere de 4,5%, respectiv de 2,6%.
