Banca Națională a României (BNR) a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an în ședința Consiliului de Administrație de ieri 8 iulie 2025. De asemenea, au fost păstrate nemodificate ratele facilităților permanente: 7,50% pe an pentru facilitatea de creditare (Lombard) și 5,50% pe an pentru facilitatea de depozit. Nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit au rămas, de asemenea, neschimbate.
Motivele din spatele deciziei BNR
Principalele rațiuni care au condus la menținerea dobânzilor au fost legate de evoluția inflației și de riscurile aferente pe orizont scurt și mediu. În pofida scăderii ușoare a ritmului anual al inflației de bază, rata anuală a inflației IPC s-a menținut ridicată, situându-se la 5,5% în luna mai 2025, față de 4,9% în aprilie. Totodată, expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică la 30 iunie și majorările de taxe (cotă TVA și accize) programate pentru 1 august vor genera un șoc inflaționist tranzitoriu, preconizat să ridice prețurile pe orizont scurt.
Din perspectiva Consiliului de Administrație, menținerea dobânzii-cheie la 6,50% oferă un cadru restrictiv adecvat în fața presiunilor inflaționiste, contribuind la temperarea cererii interne și la ancorarea anticipațiilor inflaționiste. Stabilitatea ratelor la facilitățile permanente a fost considerată necesară pentru asigurarea lichidității și a unui climat financiar previzibil pentru sectorul bancar și economie.
Conform ultimului Raport asupra inflației, publicat de BNR în mai 2025, inflația anuală IPC era proiectată să urce marginal la 5,1% în iunie 2025 și în luna septembrie, înainte de a relua traiectoria descendentă din trimestrul IV 2025, urmând să atingă 4,6% în decembrie 2025; în schimb, ultimele estimări ale analiștilor indică o rată medie așteptată de 5,6% la sfârșitul lunii iunie și chiar 6,2% la finalul anului 2025, mult peste pragul anticipat de banca centrală.
Pe orizont mediu, prognoza BNR indică o inflaţie anuală IPC de 5,1% în trimestrul al doilea şi al treilea din 2025, scăzând la 4,6% în trimestrul al patrulea, apoi la 3,7% în primul trimestru al lui 2026, urmată de o revenire uşoară la 4,2% în al doilea trimestru şi o detensionare continuă până la 3,3% la începutul lui 2027. Intervalul de incertitudine asociat acestor proiecţii se lărgeşte în timp, de la ±1,8 puncte procentuale în T2 2025 la ±2,2 puncte procentuale în T4 2025 şi până la ±2,5 puncte procentuale în primele trimestre ale lui 2026, ceea ce reflectă riscurile tot mai numeroase la adresa evoluţiei inflaţiei.
Aceste divergențe între proiecția BNR și așteptările pieței subliniază riscurile de ambele părți: o creștere a presiunilor inflaționiste generate de taxele noi și eliminarea plafonărilor, care vor fi cu siguranță transpuse în prețurile plătite de consumatorul final, cu efect direct asupra puterii de cumpărare. Cu alte cuvinte, strângem din nou cureaua.
Principalele incertitudini care afectează politica monetară
Printre principalele surse de incertitudine identificate de banca centrală se numără volatilitatea preţurilor energiei şi a alimentelor, influenţată de evoluţiile geopolitice regionale (războiul din Ucraina şi tensiunile din Orientul Mijlociu) şi de potenţiale perturbări ale lanţurilor de aprovizionare. Un alt factor de risc îl constituie dinamica salariilor şi condiţiile de pe piaţa muncii, unde costurile unitare cu forţa de muncă au rămas ridicate, ceea ce poate alimenta presiunile inflaţioniste prin canalul venitului disponibil și al cererii interne.
De asemenea, riscurile fiscale legate de nivelul deficitului bugetar şi de modul în care va decurge procesul de consolidare fiscală au potenţialul de a influenţa randamentele titlurilor de stat şi costurile de finanţare, cu efecte asupra poziţiei monetare a ţării. La acestea se adaugă evoluţia economiei globale, caracterizată printr-o creștere economică moderată în marile economii, tensiuni comerciale și rate ale inflației ridicate, care pot transmite efecte secundare asupra economiei românești prin intermediul canalelor comerciale și financiare .
Previziuni pentru viitoarele decizii ale BNR
Având în vedere că rata anuală a inflației este așteptată să rămână peste ținta de 2,5% (±1 punct) pe orizont scurt, BNR va continua, cel mai probabil, politica restrictivă în următoarele ședințe. În contextul intervalului larg de incertitudine, Consiliul de Administrație va monitoriza atent datele privind piața muncii, evoluția prețurilor energiei și alimentelor, precum și indicatorii de cerere agregată și orice deviație semnificativă de la traiectoria prognozată ar putea determina o ajustare a dobânzilor. Însă, majoritatea analiștilor anticipează menținerea ratelor la actualele niveluri și în următoarea reuniune programată pentru 16 septembrie 2025, cu o eventuală schimbare de ton abia odată cu confirmarea unei scăderi consistente a inflației de bază, dar având în vedere situația macroeconomică și cele trei pachete de măsuri de austeritate anul acesta – și, foarte probabil, nici anul viitor nu vom avea nicio scădere a dobânzilor, ba dimpotrivă.
