Premierul Ilie Bolojan a prezentat, aseară la Palatul Victoria, într-o conferință de presă, un prim pachet de măsuri fiscale menite să reducă accelerat deficitul bugetar. Bolojan a subliniat că măsurile vizează „corectarea deficitului” și restabilirea încrederii piețelor în finanțele publice, în condițiile în care anul trecut, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB.
Principalele măsuri fiscale din cadrul primul pachet
- Creșterea cotei generale de TVA la 21% (fără a include alimentele și medicamentele, care vor avea o cotă redusă de 11%). TVA redusă de 11% se va aplica pentru produse de strictă necesitate (alimente, medicamente, lemne de foc, apă pentru irigații, energie termică, cărți), precum și pentru HoReCa. Scopul este de a urca încasările din TVA, după ce deficitul mare și cursul stabil ridicase îngrijorări privind sustenabilitatea datoriei publice. Creșterea TVA va aduce la buget, conform estimărilor oficiale, câteva zeci de miliarde de lei pe an, dar va alimenta inflația și va lovi puterea de cumpărare a populației.
- Majorarea accizelor cu 10% pe alcool, combustibili şi țigări. Această măsură se aplică de la 1 august 2025 şi are ca scop majorarea rapidă a veniturilor la buget. De exemplu, creșterea accizei la bere (15% cumulativ) pune presiune pe o industrie care aduce 3 miliarde euro anual la PIB. Pentru a atenua efectul asupra economiei, guvernul a anunțat o schemă de restituire parțială a creșterii de accize la motorină către companiile de transport, dar în general taxa suplimentară va crește costurile de transport și de producție.
- Impozite suplimentare pe capital și jocuri de noroc: Impozitul pe dividende va creşte de la 10% la 16% de la 1 ianuarie 2026, iar guvernul introduce o suprataxare a profiturilor băncilor şi a câștigurilor din jocuri de noroc. Deși aceste măsuri urmăresc să majoreze veniturile din contribuții de la sectoare cu profituri mari, ele diminuează atractivitatea României ca destinație de investiții; în plus, taxarea suplimentară a băncilor este criticată pentru că poate îngreuna creditarea sectorului real.
- Extinderea bazei de contribuabili la sănătate: Prin aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile de peste 3.000 de lei, Guvernul va mări numărul pensionarilor care plătesc CASS de la aproximativ 993.000 la peste 1,78 milioane. Aceasta aduce venituri suplimentare la bugetul Sănătății, dar înseamnă pensii nete mai mici pentru pensionarii. Măsura a fost prezentată ca o corecție necesară: raportul actual (6 milioane contribuabili la 16 milioane beneficiari) nu este sustenabil financiar.
- Controlul cheltuielilor bugetare: Salariile și pensiile din sectorul public nu vor mai fi indexate în 2026 – o „înghețare” temporară estimată să reducă semnificativ cheltuielile salariale publice, după majorări record în 2024. Premierul Bolojan a amintit precedentul din 2010, când ajustările de deficit au impus tăieri severe: „guvernele de atunci au fost nevoite să majoreze TVA de la 19% la 24% și să taie salariile din sectorul public cu 25%”. În plus, au fost anunțate reforme structurale ale companiilor de stat (reducerea subvențiilor, eficientizarea costurilor, transparența performanței) și reanalizarea sporurilor din sectorul public, pentru a tempera creșterea cheltuielilor salariale.
- Alte măsuri economice: Premierul a propus creșterea normei didactice cu 2 ore (la 18 ore săptămânal în învățământul preuniversitar) și reducerea unor categorii de burse pentru elevi, pentru a economisi resurse bugetare. Deși nepopulare, astfel de decizii urmăresc reducerea cheltuielilor bugetare fără efecte directe asupra salariilor cadrelor didactice sau a drepturilor legale ale elevilor.
Impactul bugetar și financiar al măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan
Conform documentelor guvernamentale, ansamblul măsurilor fiscale propuse va genera venituri substanțiale la buget. Pentru restul anului 2025 (aplicare de la 1 august) impactul total este estimat la 23,36 miliarde lei (aprox. 1,23% din PIB), iar pe tot anul 2026 suma ajunge la 44,48 miliarde lei (2,2% din PIB) pentru măsurile aplicate din august 2025, la care se adaugă încă 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB) începând cu 1 ianuarie 2026. În paralel, prin controlul cheltuielilor (înghețarea salariilor/pensiilor, ajustarea burselor şcolare, reducerea subvențiilor), se așteaptă economii semnificative. De altfel, Bolojan subliniază că trebuie adus sub control „cheltuielile deșănțate” din companiile de stat și administrativ locale pentru a echilibra bugetul.
Din perspectiva finanțelor publice, aceste măsuri sunt decise pentru a evita o criză mai profundă: situația actuală reprezintă cea mai gravă criză bugetară din ultimii 15 ani, iar aceste măsuri nu se adresează doar deficitului pe termen scurt, ci urmăresc mai degrabă, reclădirea încrederii agenţiilor de rating în România. Fără aceste ajustări, România riscă retrogradarea creditului suveran în categoria Junk, nerecomandată investițiilor, care ar crește costul împrumuturilor și ar pune în pericol finanțarea plăților publice pe termen mediu.
Reacții din mediul economic
Reacțiile în rândul antreprenorilor și analiștilor au fost mixte, dominând îngrijorarea față de impactul pe termen scurt asupra economiei. Confederația Patronală Concordia – care reprezintă 20 de sectoare cheie cu 450.000 de angajați – a criticat măsurile pentru că transferă din nou povara consolidării bugetare în principal pe mediul privat şi consumatori. „Mediul privat nu poate duce singur povara bugetului”, avertizează Concordia, care previzionează „scumpiri în lanț și contracție economică” ca efect al noilor taxe. Organizația atrage atenția asupra majorării agresive a TVA și a altor accize, care vor eroda puterea de cumpărare și vor alimenta inflația – România avea deja „cea mai ridicată rată a inflației din UE” la acest moment. De asemenea, creșterea impozitului pe dividende la 16% este văzută ca o „supraimpozitare” a investitorilor români, iar suprataxarea profiturilor bancare riscă să crească dobânzile la credite, afectând accesul firmelor la finanțare.
Pe de altă parte, unii economiști spun că măsurile erau inevitabile date fiind dezechilibrele mari. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, apreciază că majoritatea corecției vine prin taxe indirecte, ceea ce va accentua presiunile inflaționiste: „Creșterea cotelor reduse de TVA, a cotei generale, [și a] accizelor suplimentare … au potențialul de a duce rata inflației la o valoare exprimată în două cifre”. El adaugă că decalajul de TVA (diferența dintre cât ar trebui colectat și cât se încasează efectiv) de peste 30% în România este cel mai mare din UE, iar fără îmbunătățiri serioase ale colectării măsura va lovi în „buni plătitori”, generând inechitate fiscală. În viziunea lui Codirlașu, pachetul fiscal adoptă implicit scenariul unei reveniri lente a economiei, dacă nu chiar o recesiune, ca prim obiectiv de stabilizare macroeconomică.
Alți analiști și agenții internaționale (Comisia Europeană, Bloomberg etc.) au punctat că, în absența reducerii semnificative a evaziunii fiscale și a cheltuielilor ineficiente, măsurile de taxare vor avea efect limitat. În fine, piețele valutare au reacționat relativ calm: leul s-a apreciat ușor după anunț, semn că investitorii au interpretat măsurile drept un pas necesar de disciplinare bugetară.
Primul pachet de măsuri fiscale al guvernului Bolojan reprezintă o ajustare abruptă la politicile bugetare din ultimii ani. Pe de o parte, oferă statului venituri semnificative pe termen scurt, estimate la aproape 90 de miliarde de lei cumulativ până în 2026. Pe de altă parte, crește povara fiscală asupra consumatorilor și companiilor, fapt care va tempera creșterea economică și va eroda temporar încrederea mediului privat.
