Fitch Ratings a revizuit ieri, în urma unei evaluări neprogramate, perspectiva României de la stabilă la negativă, în timp ce a afirmat ratingul de nerambursare în valută pe termen lung al țării la „BBB-”. Această revizuire subliniază îngrijorările cu privire la traiectoria fiscală a României, în creșterea datoriei publice și a provocărilor structurale, în pofida menținerii ratingului de Investment Grade.
Motivele care au stat în spatele deciziei Fitch
Agravarea deficitului fiscal. Deficitul bugetar al României a rămas constant ridicat, depășind 6% din PIB în ultimii ani. Deficitul a fost exacerbat de creșterea cheltuielilor publice, inclusiv de creșterea salariilor și a pensiilor, alături de creșterea limitată a veniturilor. Fitch estimează că deficitul va depăși 8,2% anul acesta și va atinge un nivel de 6,5% anul viitor.
Creșterea datoriei publice. Datoria publică a crescut constant, atingând aproximativ 50% din PIB în 2023, comparativ cu nivelurile pre-pandemie de aproximativ 35%; Fitch anticipează că nivelul datoriilor ar putea crește până la 62% din PIB până în 2026 dacă măsurile de consolidare fiscală nu vor fi implementate. În timp ce datoria României rămâne sub media UE, creșterea rapidă este un motiv de îngrijorare.
Incertitudinea politică. Peisajul politic al României rămâne fragmentat, o coaliție pro-europeană de patru partide care se cristalizează (care au de obicei, o conviețuire scurtă) și alegerile prezidențiale anulate și amânate pentru începutul lui 2025 reprezintă tot atâtea motive de incertitudine în adoptarea reformelor fiscale și restabilirea disciplinei bugetare.
Dezechilibre externe. Deficitul de cont curent rămâne ridicat, Fitch estimează un nivel de aproximativ 7,5% din PIB pentru anul viitor și la 6,8% pentru 2026, mai mult decât dublul mediei pentru nivelul BBB, ca incumbā riscuri din cauza dependenței de finanțarea externă. Acest deficit reflectă nevoia României de îmbunătățiri structurale în ceea ce privește competitivitatea și performanța la export.
De asemenea, datele economice pe care s-a bazat decizia Fitch relevă o creștere economică care a încetinit la 2,1% în 2023 și este de așteptat să se situeze în jurul valorii de 1,5% în 2024, reflectând consumul și investițiile mai slabe din cauza inflației ridicate și a condițiilor financiare mai stricte, inflație care s-a redus la aproximativ 5%, dar rămâne mult peste ținta băncii centrale. Creșterea ridicată a salariilor și costurile energetice contribuie la presiunile inflaționiste subiacente.
Punctele forte care au susținut menținerea ratingul „BBB-” sunt calitatea de membru a UE și fondurile structurale de care beneficiază țara noastră, nivelul totuși moderat al datoriei publice, în comparație cu celelalte țări membre, precum și sectorul bancar solid, bine capitalizat, cu rate scăzute ale creditelor neperformante, ce ajută la atenuarea riscurilor de stabilitate financiară pe fondul incertitudinii economice.
În loc de epilog
Pentru a restabili perspectiva la ‘stabil’ și a menține ratingul, România ar trebui să înceapă neapărat o serie de reforme fiscale, de reducere a deficitelor pentru micșorarea dependenței de finanțarea externă, dar mai ales, o politică consecventă și transparentă, esențială pentru încrederea investitorilor și stabilitatea economică. Dar vorbim de niște concepte total străine politicianul român, trecut sau actual – cei vechi nu sunt în stare să își vadă decât propriul interes, suveraniștii ne vor băga într-o criză inimaginabilă, dacă chiar și vor face ce propovăduiesc.
În concluzie, suntem într-un avion care merge cu jumătate de motor; scapă cine poate…
