Săptămâna financiară 10 februarie – 14 februarie 2025: incertitudini și volatilitate

Am intrat se pare într-o eră politică dominată de bulling – s-au umflat un pic mușchii pe Donald, au anulat panamezii taxele pentru navele americane, tarifele vamale nu au rezistat decât o seară – gata șefu, aducem armata la graniță, nu mai intră nici măcar o muscă în America, și dacă e cazul, imigranții rămân să muncească și îi plătim noi… Credeți că nu e posibil? 

Dar cel mai important aspect din tot acest ”balet” politic este influența sa asupra piețelor, care par mai degrabă un joc de alba-neagra decât o investiție rațională. Și cum vom mai avea cu siguranță tantrumuri din partea președintelui american, volatilitatea va fi caracteristica principală a următoarelor zile și luni pe piețele financiare. Așadar, atenție mare.

Săptămâna financiară în Statele Unite

În Statele Unite, investitorii par să se fi obișnuit cu toate știrile negative care au dominat acest început de an și indicii bursieri americani navighează în preajma maximelor; aurul mai are un pic și atinge 3.000 de dolari uncia, și doar criptomonedele au mai corectat după creșterile impresionante din ultimele trei luni.

În ceea ce privește datele săptămânii, așteptăm miercuri mai multe cifre din domeniul petrolier, dar mai ales raportul privind inflația lunii ianuarie, măsurată prin CPI – Consumer Price Index. Anul 2024 s-a încheiat cu o valoare de 2,9%, respectiv de 3,2% pentru core CPI, ce exclude prețurile volatile ale combustibililor și alimentelor, mult peste ținta Fed. Problema este că amânatele tarife vamale pentru principalii parteneri de comerț internațional ai Statelor Unite vor aduce presiuni suplimentare de creștere pentru inflație de până la 0,8%, conform datelor calculate de Bank of Boston Fed. Cu sau fără tarife, așteptările inflaționiste vor adăuga și ele câteva puncte procentuale, deci Fed-ul are o misiune foarte grea anul acesta în a menține inflația la niveluri acceptabile.

În calendar mai avem joi PPI (Producer Price Index) – inflația la poarta fabricii, iar vineri vânzările de retail, producția industrială și stocurile, toate aferente primei luni a anului.

Raportări financiare mai relevante avem de la companii precum McDonalds și Vertex Pharmaceuticals astăzi, de la Coca-Cola, Shopify și Gilead mâine, Applied Materials, Deere și Airbnb joi.

Între acestea, Coca-Cola Company (KO) este așteptată să raporteze rezultatele mâine înainte de deschiderea ședinței de tranzacționare, iar estimările converg către venituri trimestriale în scădere cu 1,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, datorită întăririi accentuate a dolarului după alegerile americane de la începutul lui noiembrie. Profitul net per acțiune este prognozat în schimb, în creștere ușoară la 0,52 dolari.

Compania este una dintre cele mai longevive dețineri din portofoliul lui Buffet, este lider de piață în SUA, cu o cotă de aproximativ 40%, are o marjă de profit operațional de peste 30% și face parte din clubul select al companiilor care au majorat dividendele pentru cel puțin 25 de ani la rând – așa numitul ”Divdend Aristocrats” (pentru anul trecut, randamentul dividendului a fost de 3,07%).

Săptămâna financiară în Europa

În Europa se întețesc pariurile pentru momentul în care ”bătăușul” clasei va impune tarifele vamale pentru Bătrânul Continent sau cine știe ce alte măsuri va născoci pentru ca europenii să cumpere mai mult petrol, gaz lichefiat și mașini Tesla de la amicul Musk. Din păcate, ne cam merităm soarta, noi europenii, atâta timp cât americanii și chinezii se luptă în cipuri și AI-uri și pe noi ne preocupă să atașăm dopul la sticlele de plastic sau culoarea cojilor de ouă. 

Ceva mai semnificativ dinspre zona macroeconomică avem abia joi, respectiv PIB-ul Marii Britanii pentru Q4 2024, inflația din Germania din prima lună a anului și raportul lunar al BCE, ce oferă o analiză detaliată a condițiilor economice actuale și viitoare din perspectiva Băncii Centrale Europene, precum și evoluția PIB-ului zonei euro din trimestrul al patrulea al anului trecut, prezentată vineri. Aici avem estimări de creștere cu doar 0,1%, ceea ce ar marca al doilea trimestru consecutiv de scădere și ar consfinți practic, intrarea în recesiune.

Mai avem în calendar și ceva rezultate mai importante, de la Mediobanca astăzi, UniCredit, Kering și Tui mâine 11 februarie. Unicredit (UCG) pare să fie, surprinzător pentru o bancă italiană, promotorul coagulării unui sistem bancar european puternic, capabil să ajute o economie slăbită și plină de incertitudini. Și iată că după asaltul UniCredit asupra Commerzbank din toamna trecută, Credit Agricole caută să își extindă operațiunile, iar ING Bank este interesat de achiziții în Germania, Italia și Spania. Și uite așa, pas cu pas, vorba poetului național, europenii încep să își dea seama că nu te poți pune cu bătăușii din clasele mai mari decât dacă devii mai solid și mai forțos.

Așteptările analiștilor referitor la rezultatele UniCredit din cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, converg către un venit bancar de 5,88 miliarde de euro și un profit net de 1,22 euro per acțiune, ambele cifre în scădere față de rezultatele similare din trimestrele trecute.

Miercuri 12 februarie este rândul EssilorLuxottica, cel mai mare producător și distribuitor global de ochelari și lentile, ce are o capitalizare de piață de 122,6 miliarde de euro (aproape de două ori mai mare decât cea a UniCredit, despre care vorbeam mai devreme), Ahold Delhaize (compania mamă a Mega Image), Michelin, Heineken și Carrefour, urmate joi 13 februarie de Nestle, Orange, Siemens și British American Tabacco, pentru ca vineri să avem rezultate de la Hermes și Safran, producătorul francez de echipamente aerospațiale.

Săptămâna financiară în România

Și am ajuns și pe meleagurile carpato-danubiano-pontice, unde așteptăm cu interes dezvăluiri noi despre politicieni din partea personajelor arestate în scandalul Nordis, căci negreșit vor apărea odată cu aproprierea campaniei electorale pentru președinție. Poate și vreo demisie, două, poate și vreo ceartă conjugală între partidele de la guvernare, și uite așa dobânzile plătite de stat vor crește, bursa o va lua în sens invers, și mai devreme sau mai târziu, cursul de schimb euro-leu va sări și el de 5 lei. Sper doar să nu am dreptate.

Joi avem de la BNR cifrele referitoare la Balanța de plăți și datoria externă a României, Comerțul internațional cu servicii și Investițiile directe, toate la 31 decembrie 2024. Și că veni vorba de leu și de dobândă, Consiliul de administrație al BNR pe probleme de politică monetară se întrunește în ședință vineri, dar nu poate fi vorba despre nicio reducere de dobândă în condițiile economice actuale; mai importantă va fi prezentarea Raportului asupra inflației, raport trimestrial ce conține analiza situației macroeconomice și prognozele de inflație pentru finalul anului.

Tot vineri avem și cifrele pentru inflația din ianuarie de la INS, precum și primele date provizorii pentru PIB-ul celui de-al patrulea trimestru al anului trecut, unde estimările sunt iarăși pentru intrarea într-o recesiune tehnică.