.
ȘtiriEconomie

Raport BCE: România nu e pregătită de aderarea la zona euro

Raportul de Convergență al Băncii Centrale Europene (BCE), din iunie 2024, arată că România e nepregătită pentru aderarea la zona euro. Documentul evidențiază mai multe aspecte critice legate de stabilitatea economică și financiară a țării în contextul pregătirilor pentru adoptarea monedei euro.

Inflația și stabilitatea prețurilor

În luna mai 2024, rata medie anuală a inflației IAPC (Inflația Armonizată a Prețurilor de Consum) în România a fost de 7,6%, depășind cu mult valoarea de referință de 3,3% stabilită de BCE pentru criteriul stabilității prețurilor.

În ciuda măsurilor de politică monetară restrictive adoptate de Banca Națională a României (BNR), presiunile inflaționiste rămân ridicate, alimentate de creșterile salariale și de majorările pensiilor. Deși se preconizează o scădere treptată a inflației în următoarele luni, există preocupări privind menținerea stabilității pe termen lung.

Deficitul bugetar și datoria publică

România este supusă unei proceduri de deficit excesiv, iar Comisia Europeană a constatat în iunie 2024 că nu a luat măsuri eficiente pentru a remedia această situație. Deficitul bugetar al guvernului general a fost de 6,6% din PIB în 2023, mult peste valoarea de referință de 3%. Datoria publică, deși sub valoarea de referință de 60%, a crescut la 48,8% din PIB.

Comisia Europeană prognozează o deteriorare moderată a balanței bugetare până în 2025 și o creștere semnificativă a datoriei, ceea ce va necesita măsuri de consolidare fiscală semnificative pentru a corecta deficitul excesiv.

Politica monetară și stabilitatea financiară

BNR a menținut ratele principale de politică monetară neschimbate din ianuarie 2023, într-o încercare de a reduce durabil inflația. Cu toate acestea, nivelul ridicat al costurilor unitare ale muncii și presiunile salariale persistente reprezintă riscuri majore pentru sustenabilitatea convergenței inflației pe termen lung.

Practic, ca România să îndeplinească pe termen lung criteriul de stabilitate a prețurilor, necesar pentru aderarea la zona euro, trebuie să controleze și să reducă atât costurile unitare ale muncii (costul total al forței de muncă necesar pentru a produce o unitate de produs), cât și presiunile salariale (tendința continuă de creștere a salariilor), deoarece aceste elemente pot contribui semnificativ la creșterea inflației.

Integrarea economică în zona euro

Economia României este bine integrată cu zona euro prin legături comerciale și de investiții. În 2023, exporturile de bunuri și servicii către zona euro au constituit 55,5% din totalul exporturilor, iar importurile din zona euro au reprezentat 54,4% din totalul importurilor. Totodată, 79,6% din totalitatea investițiilor directe în România provin din zona euro, subliniind interdependența economică dintre România și zona euro.

Reformele structurale și guvernanța fiscală

Raportul BCE subliniază necesitatea unor reforme structurale largi și a unor politici economice orientate spre stabilitate pentru a susține stabilitatea economică pe termen lung a României. Deși cadrul de guvernanță fiscală a fost întărit, acesta nu a fost respectat sau aplicat eficient, în special în contextul deciziilor de politică din ultimii ani.

Abaterile sistematice și nerespectarea termenelor pentru strategia fiscală pe termen mediu au făcut ca regulile să fie în mare parte ineficiente. Politicile expansioniste (creșteri ale plăților de pensii și alte cheltuieli guvernamentale) adoptate în ultimii ani au agravat situația fiscală, iar Comisia Europeană a subliniat lipsa de acțiuni eficiente pentru a remedia deficitul excesiv.

Deși România a făcut progrese în unele domenii, raportul BCE subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare considerabile pentru a asigura o stabilitate economică durabilă pentru a îndeplini criteriile necesare adoptării monedei euro.

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button