Prețul petrolului scade după decizia OPEC+ de a crește producția
Prețul petrolului a scăzut luni dimineață, 5 mai, după ce OPEC+ a anunțat o nouă majorare a producției pentru luna iunie, accentuând temerile legate de un posibil surplus global și o cerere în scădere pe fondul tensiunilor geopolitice și al riscurilor economice.
Conform Reuters, prețul țițeiului Brent a scăzut cu 2,21 dolari, sau 3,61%, până la 59,08 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a depreciat cu 2,29 dolari, ajungând la 56,00 dolari pe baril. Ambii indici au atins luni dimineață cele mai joase niveluri din 9 aprilie.
La momentul redactării articolului, prețul petrolului Brent se tranzacționa în jurul valorii de 59,88 dolari pe baril, în scădere cu 2,51% față de sesiunea anterioară, potrivit datelor TradingView.
În același timp, prețul petrolului WTI (West Texas Intermediate) a scăzut la 57,26 dolari pe baril, marcând o depreciere de 2,36% față de sesiunea anterioară, după ce atinsese un minim de 55,64 dolari.
O nouă lovitură pentru prețul petrolului, OPEC+ accelerează ridicarea restricțiilor
Decizia OPEC+ de a crește producția cu 411.000 de barili pe zi (bpd) în luna iunie vine în continuarea unei tendințe începută în aprilie și continuată în mai. Astfel, în doar trei luni, cartelul condus de Arabia Saudită aduce pe piață aproape un milion de barili în plus zilnic. Asta înseamnă că aproape jumătate din cantitatea totală de petrol pe care OPEC+ o tăiase din producție începând cu 2022, aproximativ 44%, este acum readusă pe piață.
„Decizia OPEC+ din 3 mai de a majora cota de producție cu încă 411.000 bpd în iunie alimentează așteptările pieței că echilibrul global cerere-ofertă se îndreaptă spre un surplus”, a explicat Tim Evans, analist la Evans on Energy, într-o notă citată de Reuters.
Această revizuire agresivă a cotelor de producție este alimentată și de nemulțumirile Arabiei Saudite față de nerespectarea restricțiilor de producție de către membri precum Irak și Kazahstan. Potrivit unor surse din OPEC+, grupul ar putea renunța complet, până în octombrie, la reducerile suplimentare de producție pe care unele țări le-au făcut voluntar, dacă nu se va îmbunătăți respectarea cotelor stabilite.
Pe fondul noilor așteptări privind prețul petrolului, piețele au trecut într-o stare de „contango”, în care petrolul livrat în prezent este mai ieftin decât cel contractat pentru lunile următoare, un semnal clasic că traderii anticipează un excedent de ofertă.
Implicații pentru industrie și investitori
Evoluția negativă a prețului petrolului pune presiune pe marile companii petroliere, dar și pe firmele din servicii de exploatare. Atât Chevron, cât și ExxonMobil au raportat rezultate mai slabe pentru primul trimestru din 2025, comparativ cu anul trecut, pe fondul scăderii prețurilor.
Potrivit CNBC, Lorenzo Simonelli, CEO al Baker Hughes, a declarat pe 25 aprilie că „perspectivele unei piețe supraaprovizionate, tarifele în creștere, incertitudinea din Mexic și activitatea slabă din Arabia Saudită limitează colectiv nivelul investițiilor internaționale în sectorul upstream”.
În plus, tensiunile din Orientul Mijlociu, alimentate de promisiunea Israelului de a riposta după un atac cu rachetă atribuit rebelilor Houthi susținuți de Iran, adaugă un strat de incertitudine geopolitică, care ar putea provoca fluctuații pe termen scurt, dar fără a compensa presiunea asupra prețului petrolului generată de oferta în creștere.
Prețul petrolului pare prins între două forțe opuse: pe de o parte, creșterea masivă a producției OPEC+ poate duce la un excedent de petrol pe termen lung; pe de altă parte, tensiunile geopolitice oferă o susținere fragilă și neregulată a prețului, insuficientă pentru a contracara presiunea creată de creșterea producției.
