BNR a prezentat astăzi datele referitoare la balanța de plăți și datoria externă a României la finele lunii august 2024, ambele înregistrând creșteri serioase pe fondul împrumuturilor din ce în ce mai mari ale statului român pentru acoperirea deficitului fiscal și al creșterii importurilor.
Datoria externă totală a crescut cu 9,2% de la începutul anului
Datoria externă totală a României a crescut cu 14,189 miliarde de euro de la începutul anului, totalizând la finele lui august 182,524 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acesteia este pe termen mediu și lung, aproximativ 133,39 de miliarde de euro, respectiv 73,1% din total, ceea ce conferǎ totuși o anumită stabilitate, deoarece nu este nevoie de rambursări urgente pe termen scurt, însă costurile asociate cu serviciul datoriei continuă să crească, având un impact puternic asupra bugetului de stat.
Comparativ cu finele anului 2023, datoria pe termen mediu și lung a crescut cu 9,2%, respectiv cu 11,281 miliarde de euro, în timp ce datoria pe termen scurt a fost mai mare cu 6,3%, respectiv 2,908 miliarde de euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 13,8% în luna august 2024, comparativ cu 18% în anul 2023, iar gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 august 2024 a fost de 5,9 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.
Totodatǎ, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare ale BNR la 31 august 2024 a fost de 101,1%, comparativ cu 99,7% la finele anului trecut.
Balanța de plăți și deficitul de cont curent
Balanța de plăți a României continuă să fie afectată de deficitul de cont curent, cauzat de creșterea importurilor care depășesc exporturile. Deficitul de cont curent s-a apropiat de 18 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2024, în creștere cu 2,7 miliarde de euro față de luna precedentă; această tendință, de importuri mari, mai ales în sectorul energiei, este un factor de presiune asupra economiei, în special dacă nu este contrabalansată de exporturi mai robuste sau alte forme de venituri externe, precum remitențele și fondurile UE.
Pentru a gestiona eficient datoria externă, România ar trebui să își consolideze deficitul fiscal și să controleze mai atent cheltuielile publice. Chiar dacă par povești pentru guvernele României, creșterea investițiilor străine directe, creșterea competitivității exporturilor și implementarea unor politici fiscale riguroase sunt esențiale pentru a reduce datoria externă și a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
