În contextul escaladării tensiunilor economice dintre Statele Unite și China, Beijingul a anunțat marți, 3 decembrie, o serie de măsuri care ar putea schimba dinamica globală a lanțurilor de aprovizionare. Decizia Chinei de a restricționa exporturile unor minerale critice către SUA reflectă o schimbare strategică în răspunsul său la sancțiunile impuse de Washington asupra tehnologiei avansate chineze.
China restricționează exporturile de minerale critice
China, cel mai mare furnizor global de minerale critice precum galiul, germaniul, antimoniul și alte componente cheie utilizate în semiconductori și tehnologie militară, a anunțat că aceste exporturi către SUA vor fi limitate. Această decizie vine după ce China și-a consolidat treptat controlul asupra exporturilor, implementând anul trecut un cadru legal pentru restricționarea galiului și germaniului, iar din 15 septembrie adăugând și antimoniul pe lista materialelor controlate. Măsura intră în vigoare imediat și include verificări stricte asupra utilizării finale a acestor resurse. Printre altele, restricțiile se extind și asupra grafitului, material utilizat în baterii și alte aplicații critice.
Acest anunț vine la o zi după ce administrația Biden a extins restricțiile asupra accesului Chinei la tehnologii americane avansate, incluzând semiconductori și echipamente pentru fabricarea acestora. SUA a adăugat luni, 2 decembrie, 140 de companii chineze pe lista de entități supuse controalelor stricte de export, într-un efort de a limita progresul tehnologic al Beijingului.
Războiul lanțurilor de aprovizionare
Decizia Chinei este văzută ca un pas important în „războiul lanțurilor de aprovizionare”, un nou front în competiția economică dintre cele două mari puteri globale. China pare să adopte o abordare mai agresivă, utilizând pârghii economice critice pentru a răspunde presiunilor externe.
Mineralele rare sunt esențiale pentru o gamă largă de produse, de la smartphone-uri și panouri solare până la tehnologii de apărare avansate. Restricționarea accesului SUA la aceste materiale ar putea perturba producția americană și ar forța companiile să-și diversifice sursele de aprovizionare. Totuși, acest proces poate fi lent și costisitor, având în vedere că SUA depinde într-o măsură semnificativă de China pentru astfel de resurse.
Un exemplu relevant este tungstenul, utilizat în muniție și alte aplicații militare. Deși SUA încearcă să-și reducă dependența de furnizorii chinezi, dezvoltarea unor alternative locale, precum exploatarea minelor din Nevada, necesită timp și investiții semnificative.
Impactul asupra economiei globale și relațiilor comerciale
Decizia Chinei subliniază vulnerabilitățile din lanțurile globale de aprovizionare și intensifică competiția pentru resurse strategice. SUA, care nu mai exploatează propriul galiu din 1987, este deja dependentă de importuri din alte țări precum Japonia și Germania, dar China rămâne un furnizor-cheie.
Conform Serviciului Geologic al SUA, China furnizează 54% din necesarul de germaniu al Statelor Unite, în timp ce pentru galiu, piața americană depinde de mai mulți furnizori: Japonia (26%), China (21%) și Germania (19%). Impactul acestor măsuri se resimte deja pe piața globală, prețurile antimoniului dublându-se în ultimele trei luni, ca urmare a restricțiilor de export impuse anterior de China.
În același timp, tensiunile afectează și industria tehnologică. Asociațiile industriale chineze au început să promoveze achizițiile interne de cipuri, avertizând că produsele americane ar putea deveni mai puțin „sigure și fiabile”. Această poziție ar putea avea consecințe financiare pentru marii producători americani de semiconductori, precum Intel și Micron, care depind de piața chineză.
Pe termen lung, restricțiile reciproce ar putea stimula inovația și dezvoltarea de alternative tehnologice atât în SUA, cât și în alte regiuni. Totuși, costurile economice și geopolitice ale acestor măsuri ar putea fi substanțiale, afectând stabilitatea comerțului global.
