
China conduce detașat în cursa brevetelor pentru inteligență artificială generativă, înregistrând peste 38.000 de brevete între 2014 și 2023, conform unui nou raport al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO) din cadrul Națiunilor Unite.
„GenAI a apărut ca o tehnologie revoluționară, cu potențialul de a transforma modul în care lucrăm, trăim și ne jucăm”, a declarat Daren Tang, directorul general WIPO.
Date și statistici despre inteligență artificială generativă
Numărul brevetelor pentru inteligență artificială generativă (GenAI) a crescut cu peste 800% din 2017 până în 2023, ceea ce reflectă importanța și potențialul în creștere al acestei tehnologii.
Din punct de vedere geografic, China domină cu 38.210 invenții brevetate, urmată de SUA cu 6276, Coreea de Sud cu 4155, Japonia cu 3409 și India cu 1350. În top 5 cei mai prolifici inventatori se află:
- Tencent cu 2074 invenții;
- Ping An Insurance cu 1564 invenții;
- Baidu cu 1234 invenții;
- Academia de Științe din China cu 607 invenții;
- IBM cu 601 invenții etc.
În ultimii ani, giganții tehnologici chinezi, inclusiv Alibaba și Baidu, au lansat propriile modele mari de limbaj (LLM-uri) pentru a concura cu omologii lor americani, cum ar fi ChatGPT de la OpenAI, Google Gemini și Llama de la Meta etc.
Modelele care generează fotografii și videoclipuri au reprezentat cea mai mare parte a brevetelor pentru inteligență artificială generativă, fiind în număr de 17.996, urmate de invenții pentru text 13.494 și de vorbire sau muzică 13.480.
Dincolo de cifre
Inteligența artificială generativă (GenAI) este o ramură a inteligenței artificiale care se concentrează pe crearea de conținut nou, cum ar fi texte, imagini, muzică, videoclipuri și alte forme de date, folosind algoritmi și modele de învățare automată. Spre deosebire de alte tipuri de AI care se limitează la recunoașterea și analiza datelor existente, GenAI are capacitatea de a genera noi date și de a simula creativitatea umană.
Există posibilitatea ca anumite companii să nu-și fi brevetat invențiile la WIPO (Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale) și atunci acest top este doar parțial relevant.
Unele companii pot alege să-și protejeze invențiile prin alte metode, cum ar fi secretele comerciale, în loc să depună cereri de brevet. Aleg să nu își dezvăluie public anumite tehnologii prin brevete, deoarece aceste documente devin publice după un anumit timp și pot oferi informații valoroase competitorilor.