La sfârșitul lunii aprilie 2024, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au înregistrat o scădere, ajungând la 62.511 milioane euro, de la 64.279 milioane euro la sfârșitul lunii martie. Această scădere de aproximativ 1.768 milioane de euro reflectă dinamica fluxurilor de intrări și ieșiri de valută din cadrul instituției.
În cursul lunii aprilie, BNR a înregistrat intrări totale de 1.338 milioane de euro. Acestea au inclus fonduri provenite din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, contul Comisiei Europene și alte operațiuni.
Pe de altă parte, ieșirile semnificative de 3106 milioane de euro au fost marcate în principal de plățile pentru datoria publică. Notabil este faptul că aproape jumătate din aceste ieșiri, aproximativ 1.492 milioane de euro, au fost direcționate către rambursarea unei emisiuni de obligațiuni denominată în euro a Ministerului Finanțelor.
Rezerva de aur a rămâne stabilă
Nivelul rezervei de aur s-a menținut constant, la 103,6 tone, iar în contextul fluctuațiilor prețurilor internaționale la aur, valoarea acesteia s-a situat la 7189 milioane de euro.
Perspectivele rezervelor internaționale
Rezervele valutare internaționale ale României, care includ atât valutele cât și aurul, au scăzut la 69.700 milioane euro la sfârșitul lunii aprilie 2024, comparativ cu 71.177 milioane euro la sfârșitul lunii martie. Această scădere poate sugera o presiune asupra balanței de plăți, pe fondul unor plăți scadente substanțiale în valută.
Datoriile publice în atenție
Plățile scadente în mai 2024 pentru datoria publică, denominate în valută, fie directe, fie garantate de Ministerul Finanțelor, sunt estimate la aproximativ 148 milioane euro.
Scăderea rezervelor valutare ale României în aprilie subliniază importanța monitorizării atente a fluxurilor de capital și a gestionării prudente a datoriilor externe. În timp ce BNR se străduiește să mențină un echilibru între necesitățile interne și obligațiile internaționale, viitoarele strategii de finanțare și politici monetare vor trebui să reflecte această realitate dinamică, pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.
