Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat astăzi, 12 decembrie 2024, reducerea ratei dobânzii de referință cu 25 de puncte procentuale, aducând-o la nivelul de 3,0%; este cea de-a patra scădere consecutivă din acest an, reflectând eforturile BCE de a stimula economia zonei euro în contextul unei inflații în scădere și al unei creșteri economice modeste.
Datele recente indică o inflație de 2,3% la finele lunii noiembrie, în timp ce creșterea economică rămâne sub așteptări, plus 0,4% în primele trei trimestre ale anului. În plus, tensiunile politice din state membre majore, precum Franța și Germania, și incertitudinile legate de politicile comerciale internaționale au amplificat presiunile asupra economiei europene.
Reducerea dobânzii a fost anticipată de analiști, având în vedere contextul economic actual. Cu toate acestea, BCE nu a oferit indicii clare despre viitoarele decizii de politică monetară, subliniind că acestea vor depinde de evoluțiile economice și de datele viitoare. Analiștii estimează că BCE ar putea continua să reducă dobânzile în 2025, în funcție de dinamica inflației și a creșterii economice.
Banca Națională a Elveției a redus tot azi dobânda cu 0,50%
Banca Națională a Elveției a operat o măsură similară de dimineață, reducând dobânda de politică monetară cu 50 de puncte procentuale până la nivelul 0,5%. Este cea mai amplă tăiere din ultimiii zece ani și peste așteptările analiștilor, care prevedeau o reducere de 25 de puncte procentuale.
Măsura a fost luată ca urmare a scăderii inflației la doar 0,7% la finele lunii noiembrie, în ținta băncii centrale de 0-2%, și a dus la deprecierea francului elvețian față de principalele monede cu 0,7% și la creșterea cotațiilor acțiunilor listate la bursa de la Zurich.
Cum influențează băncile centrale economia prin modificarea dobânzii de politică monetară
Băncile centrale utilizează această dobândă pentru a ține sub control inflația prin ajustarea costului creditului și al economisirii, creșterea economică prin stimularea sau încetinirea investițiilor și consumului și stabilitatea financiară prin influențarea cursului valutar și a fluxurilor de capital.
Practic, atunci când crește dobânda de politică monetară, persoanele și companiile vor plăti rate mai mari la împrumuturile contractate, cu efect direct asupra scăderii cheltuielilor și investițiilor, pentru că ne rămân mai puțini bani la dispoziție. Economisirea tinde să crească datorită randamentelor mai mari, iar moneda națională se întărește deoarece străinii vin și achiziționează titluri de stat, vânzând valută. Este cazul României de acum, când leul este stabil la nivelul de 4,9750 lei față de euro, guvernul împrumutându-se masiv la randamente foarte bune pentru investitori, cu un grad de risc relativ scăzut (așa cum este percepută țara noastră acum ca membră a NATO și UE).
Invers, când banca centrală scade dobânda de politică monetară, creditele devin mai ieftine, stimulând consumul și investițiile, economisirea scade și moneda se depreciază, deoarece investitorii străini sunt mai puțin atrași de randamentele mai mici oferite. Așadar, această decizie trebuie luată cu atenție, deoarece un nivel nepotrivit al dobânzii poate conduce fie la o supraîncălzire a economiei, fie la stagnare economică.
