Uniunea Europeană se confruntă cu o alegere dificilă după ce președintele american Donald Trump a cerut Bruxellesului să impună tarife de până la 100% pentru China și India, pe motiv că cele două țări continuă să alimenteze prin comerț cu petrol economia Rusiei, care duce un război de agresiune în Ucraina. Propunerea, anunțată de Financial Times și confirmată de surse citate de CNBC, a fost făcută la Washington în cadrul unei întâlniri dintre oficialii europeni și americani.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru CNBC că „nu putem divulga detalii ale acestor discuții din motive de confidențialitate”, dar a spus că Uniunea Europeană continuă dialogul cu India și China în contextul aplicării sancțiunilor. Totodată, Bruxellesul pregătește al 19-lea pachet de măsuri contra Moscovei, cu instrumente noi împotriva ocolirii restricțiilor prin state terțe.
Uniunea Europeană între politică, economie și moralitate
Problema este că Uniunea Europeană se arată reticentă față de logica tarifelor americane. China și India sunt parteneri comerciali esențiali, iar o escaladare a tensiunilor ar putea afecta atât exporturile europene, cât și stabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare. „Nimeni în Europa nu crede că tarifele sunt un instrument eficient de politică comercială”, a explicat pentru CNBC Bill Blain, strateg de piață la Wind Shift Capital, adăugând că blocul preferă diplomația în locul unui război comercial.
Dincolo de calculele economice, există și dimensiunea morală a problemei. Dacă Uniunea Europeană consideră sprijinul pentru Ucraina o prioritate, atunci măsurile împotriva celor care alimentează indirect mașinăria de război a Rusiei devin justificate. La fel de importantă este însă și loialitatea față de Statele Unite, partener strategic pe termen lung, atât economic, cât și militar, fără de care coeziunea transatlantică riscă să se destrame. În caz contrar, se ridică întrebarea dacă sprijinul declarat pentru Kiev nu este subminat de interesele comerciale proprii și de teama de a tensiona relațiile cu Asia.
Analiștii citați de CNBC remarcă și o doză de ambiguitate în demersul Casei Albe. Ian Bremmer, fondatorul Eurasia Group, a transmis că solicitarea lui Trump „pare mai degrabă o încercare de a muta responsabilitatea pe umerii Europei, oferind acoperire politică pentru inacțiunea americană pe frontul sancțiunilor”. În plus, momentul ridică semne de întrebare, în condițiile în care Washingtonul negociază un acord comercial cu New Delhi.
Un joc în care Europa oricum pierde
Uniunea Europeană se află într-un veritabil joc cu miză dublă. Dacă respinge solicitarea lui Donald Trump, Bruxellesul riscă să fie perceput drept un partener inconsecvent, dispus să-și abandoneze principiile pentru beneficii comerciale și să fractureze solidaritatea transatlantică. Dacă, în schimb, acceptă tarifele cerute, Uniunea Europeană intră pe un teren minat economic: relațiile cu China și India, piețe esențiale pentru exporturile și investițiile europene, s-ar deteriora rapid, iar costurile s-ar reflecta în creșterea prețurilor și pierderea competitivității companiilor europene.
Orice alegere are costuri greu de gestionat. Uniunea Europeană pierde fie la capitolul credibilitate geopolitică și morală, fie la capitolul stabilitate economică și comercială. Dintr-o altă perspectivă, presiunea lui Trump face exact jocul Rusiei, pentru că slăbește Europa și, indirect, reduce capacitatea acesteia de a sprijini Ucraina. Într-o economie globală marcată de interdependențe, blocul comunitar descoperă că nu există soluție câștigătoare, ci doar opțiuni de pierdere pe termen scurt sau pe termen lung.
