Donald Trump și premierul Australiei, Anthony Albanese, au semnat luni, 20 octombrie, un parteneriat strategic pentru extragerea și procesarea de pământuri rare și a altor metale critice în valoare de 8,5 miliarde de dolari, scrie CNBC. Scopul acordului este reducerea dependenței Occidentului, în special a Statelor Unite, de China, liderul mondial incontestabil în mineritul și rafinarea acestor materiale, notează Reuters.
Acordul, prezentat drept „un cadru de investiții și cooperare tehnologică”, prevede ca Washingtonul și Canberra să contribuie fiecare cu cel puțin 1 miliard de dolari în următoarele șase luni pentru finanțarea proiectelor de extragere și procesare a pământurilor rare și a altor metale critice. Pe lângă investițiile directe, Banca de Export-Import a SUA (EXIM) a emis șapte „letters of interest” totalizând peste 2,2 miliarde de dolari pentru companii australiene precum Arafura Rare Earths, Northern Minerals sau Latrobe Magnesium.
„Într-un an, vom avea atâtea pământuri rare încât nu vom ști ce să facem cu ele”, a glumit Trump în fața presei.
Pământurile rare în contextul economiei globale
Expresia „pământuri rare” se referă la un grup de 17 elemente chimice esențiale pentru tehnologiile moderne. Fără ele, nu am avea baterii pentru mașini electrice, turbine eoliene, cipuri, lasere, sateliți sau echipamente militare. Cu alte cuvinte, cine controlează extracția și rafinarea acestor materiale controlează viitorul industriei high-tech și al securității energetice.
China produce în prezent peste 60% din pământurile rare și procesează aproape 90% din cantitatea mondială. China a folosit în mod strategic dominația sa în domeniul pământurilor rare, impunând restricții la export și amplificând presiunea asupra lanțurilor globale de aprovizionare. În 2025, a introdus noi limitări pentru galiu și germaniu, două metale vitale pentru industria semiconductorilor, ca reacție la tarifele și controalele impuse de Statele Unite asupra tehnologiilor avansate.
Acordul Trump-Albanese vine ca o reacție directă la restricțiile Chinei. Dar face parte dintr-un efort mai amplu al alianței occidentale de a-și securiza propriile lanțuri de aprovizionare. O strategie susținută și prin pactul AUKUS, care vizează cooperarea militară în Indo-Pacific.
Australia, noul pilon al resurselor critice
Australia deține unele dintre cele mai mari rezerve mondiale de pământuri rare și metale strategice precum litiul, nichelul, magneziul și galiul. Companiile australiene din domeniul metalelor critice au avut o zi volatilă pe Bursa din Sydney (ASX). Lynas Rare Earths și Iluka Resources au înregistrat marți, 21 octombrie, creșteri consistente în prima parte a sesiunii, dar au închis pe minus, cu scăderi de 7,56% și, respectiv, 0,13%. O altă companie, Pilbara Minerals, a închis în creștere, cu un plus de 2,55%, la 2,81 dolari australieni.
Proiectul Alcoa din Australia de Vest, destinat recuperării și rafinării galiului, a fost desemnat prioritar și va beneficia de o investiție directă a guvernului american. Alcoa a închis cu o creștere de 8.3% pe bursa de la New York (NYSE) și continuă să avanseze în premarketul de marți.
Premierul Albanese a descris acordul ca pe un portofoliu de 8,5 miliarde de dolari „pe care îl avem pregătit pentru lansare”. Pentru SUA, investițiile în Australia reprezintă o cale sigură de a-și securiza resursele fără a depinde de China. Pentru Canberra, este o șansă de a atrage capital american, tehnologie și un loc mai ferm în axa economică indo-pacifică.
