Săptămâna financiară 6 – 10 ianuarie 2025: GRWM pentru creșterea taxelor și impozitelor

Și cum îi șade bine românului, Anul nou începe cu o mega vacanță de o săptămână, pentru care suntem probabil invidiați chiar și de către bunii noștri prieteni greci. Și apoi, e clar că până intrăm în ritm ne mai ia o săptămână, căci trebuie doar să planificăm vacanța la schi…

Așadar, săptămâna financiară este săracă în evenimente, astăzi avem raportarea Băncii Naționale referitoare la rezervele internaționale ale României la finele anului 2024, când vom putea avea o primă estimare a sumelor cheltuite pentru menținerea cursului odată cu ”atacurile” speculative asupra leului din timpul turbulențelor politice generate de alegerile prezidențiale.

De la Institutul Național de Statistică vom avea miercuri 8 ianuarie, datele referitoare la șomajul de la finele lunii noiembrie – probabil fără surprize, și vom avea o valoare în stagnare (în jurul a 5,5%) pentru că, deși unele domenii economice au început să resimtă încetinirea economică din Europa de Vest și să disponibilizeze din angajați (precum companiile din automotive), aceștia sunt absorbiți imediat de celelalte domenii aflate în mare nevoie de personal. 

Joi 9 ianuarie așteptăm Indicele prețurilor producției industriale și date despre autorizațiile de construcție, iar vineri 10 ianuarie, avem date estimate despre comerțul internațional aferent lunii noiembrie (unde ar trebui să avem o accelerare a importurilor specifice perioadei), evoluția turismului și, mai ales, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul la finele aceleiași luni – practic, măsura consumului privat, singurul care ne mai ține pe linia de plutire.

Ordonanța austerității noului și vechiului guvern este o glumă, începând de la nume – oare cine o fi venit cu denumirea asta ”ordonanța trenuleț”, până la măsurile propuse. În preambul se precizează că în sectorul public pe parcursul anului trecut, cheltuielile de personal au crescut cu 24%, respectiv cu o valoare nominală de 32 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ a cincea parte a deficitului bugetar.

Ori, atunci când nu mai ai bani pentru toate cheltuielile, te apuci și mai tai din ele – nu mai mergi la restaurant și mănânci mai mult acasă, mai iei și autobuzul, te delectezi cu câte o prăjitură doar în weekend; dar statul prin această ordonanță, nu adoptă practic nicio măsură drastică în ceea ce privește aparatul bugetar (așa cum a fost reducerea cu 25% a salariilor operată de Guvernul Boc).

Povara se va muta tot pe mediul privat – prin majorarea de taxe, începută așa timid, cu creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, dar care cu siguranță va continua cu alte majorări, cel mai probabil cu TVA-ul. Așadar, GRWM ca să îi recomandăm premierului Ciolacu un salon bun de tatuaj…

Săptămâna financiară în Statele Unite

Așa cum v-am obișnuit deja, avem multe date macroeconomice dinspre Statele Unite, ținând cont că de faptul că încă, lumina vine de la Apus… Sunt și ceva raportări financiare pentru rezultatele anului trecut, între care Delta Airlines sau First Republic Bank pe final de săptămână, dar companiile cu adevărat importante încep de săptămâna viitoare. 

Așadar, săptămâna începe cu date despre achizițiile companiilor din luna decembrie și prețurile plătite de acestea, cu prezentarea indicilor S&P Global Composite PMI, S&P Global Services PMI și ISM Non-Manufacturing PMI, acesta din urmă fiind un indice compozit calculat ca indicator al condițiilor economice din sectorul serviciilor. O valoare peste 50 indică o expansiune, în timp ce o valoare sub 50 indică o contracție a sectorului și ne putem aștepta, tradițional, la o creștere a valorii indicelui pentru perioada analizată. 

Mâine 7 ianuarie, avem evoluția balanței comerciale de la finele lunii noiembrie, cel mai probabil cu un deficit în creștere înainte de tarifele vamale promise de Trump, iar miercuri 8 ianuarie, așteptăm ADP National Employment Report, care este o măsură a modificărilor lunare a salariilor din economia americană, date obținute de la aproximativ 400.000 de companii, deci cu o reprezentativitate foarte bună; acestea apar cu două zile mai devreme decât raportul guvernamental de vineri 10 ianuarie – Average Hourly Earnings, unde estimările converg către o creștere a veniturilor pe anul trecut de 4%. 

Tot vineri avem și rata șomajului la finele lui decembrie și Michigan Consumer Sentiment – un sondaj lunar privind nivelurile de încredere a consumatorilor din State în ceea ce privește economia, finanțele personale, condițiile de afaceri și achizițiile de bunuri, realizat de Universitatea din Michigan. Istoric, indicele este un bun indicator pentru a determina puterea viitoare de cumpărare a consumatorilor americani, un motor crucial al economiei SUA (ce reprezintă aproximativ două treimi din PIB), de aici și importanța lui. Iar în rest, Donald Trump, tarife vamale și alte măsuri, Elon Musk și păreri personale, cam astea sunt lucrurile care pot mișca piețele financiare săptămâna aceasta.

Săptămâna financiară în Europa

Aceeași indici PMI (Purchasing Managers Index) îi așteptăm astăzi, dar pentru principalele economii europene și pentru zona Euro – valorile ultimele luni au arătat o economie în contracție și nu ar fi o surpriză ca trendul să se mențină; tot azi, inflația anuală din Germania la finele lui decembrie ar trebui să rămână în jurul valorii de 2,2%, ceea ce ar ușura decizia Băncii Centrale Europene să mai opereze o reducere a dobânzilor de referință la ședința de politică monetară de la finele lunii. 

Mâine 7 ianuarie, avem inflația din Elveția Franța, Italia, precum și cea din zona euro, dar și rata șomajului (6,3% la 30 noiembrie 2024), cifră ce se menține totuși ridicată comparativ cu cea înregistrată în principalele economii globale.

Miercuri 8 ianuarie, așteptăm între altele, vânzările de retail și comenzile fabricilor din Germania, și am văzut că economia germană cam tușește în ultimul timp, iar estimările nu sunt prea optimiste, iar, joi 9 ianuarie, tot de la Berlin avem date despre producția industrială și balanța comercială, respectiv valoarea exporturilor și cea a importurilor de la finele lui noiembrie. Aceasta s-a menținut pe un trend descendent de la începutul anului, în primul rând datorită scăderii înregistrate de importantele exporturi ale sectorului auto, dar și datorită aprecierii monedei unice europene comparativ cu dolarul american de pe finalul de an.

Bineînțeles, sunt de urmărit și evoluțiile politice și geopolitice, numai că acestea au fost destul de imprevizibile în ultimul timp, războiul din Ucraina, gazele rusești care nu mai tranzitează țara, iarna mai rece decât previziunile, fiind tot atâtea motive de îngrijorare pentru economiști și pentru investitori.