Potrivit datelor publicate miercuri, 16 aprilie, de Biroul Național de Statistică, produsul intern brut al Chinei a crescut cu 5,4% în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Această cifră este peste estimarea de 5,1% din sondajul realizat de Reuters și egalează ritmul de creștere din ultimul trimestru al anului trecut.
Produsul intern brut al Chinei, început promițător sub presiunea noilor tarife
Creșterea economică a fost susținută de consumul intern și de producția industrială. Vânzările cu amănuntul în luna martie au urcat cu 5,9%, mult peste estimarea de 4,2%, în timp ce producția industrială a crescut cu 7,7%, depășind prognoza medie de 5,8%. Investițiile în active fixe au avansat cu 4,2%, dar sectorul imobiliar a continuat să tragă în jos economia, cu o scădere de 9,9% față de anul anterior.
Cu toate acestea, climatul extern devine din ce în ce mai ostil. SUA, sub conducerea președintelui Donald Trump, a majorat tarifele pe bunurile importate din China până la un nivel cumulativ de 145%, iar Beijingul a răspuns prin impunerea unor tarife de 125% asupra produselor americane. Tensiunile comerciale se transformă astfel într-un factor major de risc pentru economia chineză.
„Economia Chinei se confruntă simultan cu două frâne majore: criza imobiliară internă și un război comercial fără precedent cu SUA”, au declarat economiștii de la Nomura într-o notă citată de Reuters.
În ciuda începutului solid de an, mai multe bănci de investiții și-au revizuit negativ prognozele de creștere. UBS estimează că produsul intern brut al Chinei va crește doar cu 3,4% în 2025, în timp ce exporturile către SUA ar putea scădea cu două treimi. De altfel, se așteaptă o scădere de 10% a exporturilor totale exprimate în dolari.
Politici de stimulare necesare în fața șocului extern
Pe fondul acestor presiuni externe, autoritățile chineze sunt așteptate să lanseze noi măsuri de stimulare fiscală și monetară. Economiștii de la Morgan Stanley anticipează o reducere de 50 de puncte de bază a rezervelor minime obligatorii și o scădere de 15 puncte de bază a dobânzilor în trimestrul al doilea.
Totodată, ar putea fi lansat un pachet fiscal suplimentar de 1 până la 1,5 trilioane yuani (echivalentul a aproximativ 136–205 miliarde dolari), pentru a compensa impactul tarifelor americane. Măsurile ar include emiterea accelerată de obligațiuni locale pentru investiții în infrastructură, subvenții mai generoase pentru înlocuirea electrocasnicelor vechi și sprijin pentru lichidarea stocurilor de locuințe nevândute de către guvernele locale.
Xu Tianchen, economist la Economist Intelligence Unit, a comentat, pentru CNBC, „că stimulentul aplicat a fost eficient în impulsionarea consumului și sprijinirea investițiilor”, dar a adăugat că datele din primul trimestru tind să fie în mod tradițional mai solide. El a avertizat că „războiul comercial 2.0 va avea un impact semnificativ asupra exporturilor Chinei” și va duce la încetinirea investițiilor de capital.
Produsul intern brut al Chinei, între cifre pozitive și riscuri viitoare
În ciuda unui început promițător, produsul intern brut al Chinei rămâne vulnerabil în fața volatilității globale. Oficialii chinezi au recunoscut că „mediul extern devine tot mai complex și sever”, iar cererea internă rămâne „insuficientă”.
Premierul Li Qiang a declarat că exportatorii chinezi trebuie să se adapteze la „schimbări externe profunde” și a subliniat necesitatea de a stimula consumul intern. Sheng Laiyun, adjunct al Biroului Național de Statistică, a transmis miercuri că protecționismul global este în creștere și China trebuie să „muncească mai mult” pentru redresarea sa economică.
Produsul intern brut al Chinei a fost susținut până acum de o balanță comercială pozitivă, dar în lipsa unor negocieri comerciale imediate, multe instituții financiare nu mai cred că obiectivul oficial de creștere economică „în jur de 5%” mai este realist în 2025.
