Potrivit unui studiu prezentat la o conferință a Băncii Centrale Europene (BCE), inteligența artificială poate să ridice sau să distrugă o afacere. Totul depinde de cum reușește compania să depășească perioada de tranziție.
Studiul, realizat de cercetători de la University of Toronto, University of Oklahoma, Stanford și U.S. Census Bureau, a analizat peste 30.000 de firme din sectorul de producție american, între 2017 și 2021. Cercetarea oferă o privire profundă asupra modului în care inteligența artificială în afaceri produce o curbă în formă de J: pierderi de productivitate pe termen scurt, urmate de câștiguri consistente, dar doar pentru cei care rezistă șocului inițial.
„Pe termen scurt, vedem multă durere,” a declarat Kristina McElheran, unul dintre autorii studiului, în cadrul conferinței, notează Reuters. Această „durere” se manifestă prin concedieri, investiții costisitoare în roboți industriali și disfuncționalități în procesele operaționale, precum creșterea inventarului în curs de execuție. Cu alte cuvinte, AI-ul nu doar că nu optimizează imediat fluxurile de producție, ci le poate chiar destabiliza temporar.
Inteligența artificială în afaceri, un test de anduranță
Firmele care au reușit să integreze inteligența artificială în afaceri și să depășească această perioadă de tranziție au înregistrat ulterior creșteri. „În timp, aceste firme au început să aibă performanțe superioare la toate capitolele – creșterea vânzărilor, productivitate și angajare – cu condiția să supraviețuiască perioadei de turbulență”, a spus McElheran.
Cum era de așteptat, efectele benefice pe termen lung ale AI-ului au fost mai vizibile în rândul firmelor tinere și dinamice. Întreprinderile mai vechi, adesea mai mari și mai birocratizate, s-au dovedit mai puțin adaptabile. În timpul adoptării AI, aceste companii au renunțat la practicile manageriale bine organizate și predictibile, ceea ce explică scăderea de productivitate observată în rândul lor, conform studiului.
Pe de altă parte, companiile cu strategii orientate spre creștere și inovare au reușit să atenueze pierderile inițiale și să profite de avantajele pe termen lung oferite de AI.
AI-ul nu distruge locurile de muncă, ci le transformă
Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat că între 23% și 29% dintre angajații europeni sunt „puternic expuși” la inteligența artificială. Totuși, ea a spus că nu ne aflăm în pragul unei „apocalipse a locurilor de muncă”, ci mai degrabă al unei reorganizări majore. Rolurile tradiționale pot dispărea, dar în locul lor vor apărea altele noi, mai specializate și ancorate în competențele digitale.
În acest context, inteligența artificială în afaceri nu este doar un instrument tehnologic, ci un test de cultură organizațională și de viziune strategică. Managerii care o privesc ca pe o soluție imediată de eficientizare riscă să fie dezamăgiți. În schimb, cei care înțeleg complexitatea procesului de integrare și care sunt dispuși să suporte pierderile inițiale, pot transforma AI-ul într-un catalizator pentru succes pe termen lung.
Studiul arată că adoptarea inteligenței artificiale în afaceri este un proces dureros dar necesar. În fața acestei tehnologii cu impact generalizat, companiile nu au doar opțiunea de a spune „da” sau „nu” – ci trebuie să aleagă între adaptare strategică sau dispariție lentă. Așa cum spunea și McElheran: „A supraviețui acestei perioade de tranziție pare a fi o parte din problemă”. Cu alte cuvinte, AI-ul nu distruge afacerile. Doar le testează până la limită. Iar cei care trec testul, ies mai puternici.
Perioada analizată în studiu (2017–2021) precede lansarea pe scară largă a inteligenței artificiale generative, cum ar fi ChatGPT, apărut abia în noiembrie 2022. Așadar, cercetarea se concentrează pe impactul inteligenței artificiale industriale, utilizate în fabrici și procese operaționale, de exemplu, algoritmi de optimizare, roboți, viziune computerizată sau sisteme automate de control al calității. Deși concluziile oferă indicii despre traiectoria AI-ului în economie, ele reflectă mai ales efectele asupra sectorului de producție, nu asupra industriilor creative sau de servicii, unde AI-ul generativ abia începe să își arate potențialul și riscurile.
