Acțiunile Intel ai înregistrat o creștere de peste 7% în sesiunea de tranzacționare de ieri 14 august 2025, după ce Administrația Trump a intrat în discuții preliminare pentru a prelua un pachet de acțiuni, marcând o deviație semnificativă către intervenția activă a statului în firmele tehnologice strategice.
Primele semnale au apărut atât în Wall Street Journal, cât și în Bloomberg, care au raportat că președintele Donald Trump s-ar fi întâlnit recent cu CEO-ul Intel, Lip-Bu Tan, la Casa Albă, alături de Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și Secretarul Comerțului, Howard Lutnick. Analiștii opinează că este probabil ca guvernul american să preia o participație, din dorința lui Trump de a extinde producția internă și de a genera locuri de muncă.
Este neobișnuit ca guvernul SUA să ia o participație în companii private, însă aceste acțiuni au avut loc de regulă din motive financiare. Intel, deși a pierdut teren în ultimii ani și poziția de lider în industrie, continuă să genereze venituri stabile de peste 50 miliarde dolari anual, ceea ce a determinat unii investitori să pună la îndoială necesitatea unei intervenții directe. Discuțiile au fost inițiate după o întâlnire recentă între Trump și Lip-Bu Tan, desfășurată cu câteva zile după ce președintele ceruse public demisia lui Tan, din cauza presupuselor legături ale CEO-ului cu entități chineze.
Un purtător de cuvânt de la White House, Kush Desai, a declarat că “discuțiile despre potențiale tranzacții ar trebui tratate ca speculative, până se face un anunț oficial al administrației”. Intel, la rândul său, a refuzat să confirme detaliile acestor discuții, dar a reafirmat angajamentul său ferm de a susține eforturile lui Trump de consolidare a conducerii tehnologice și de producție în Statele Unite.
Preluarea unei participații Intel ar putea ajuta companiile să producă local
O eventuală participare guvernamentală ar reflecta o schimbare în strategia administrației Trump, spre folosirea influenței executive și economice pentru alinierea comportamentului corporativ la interesele de securitate națională. Anterior, administrația a negociat un acord preferențial de capital în MP Materials, a impus taxe pe vânzările către China ale Nvidia și AMD, și a dobândit o “acțiune de aur” în vânzarea U.S. Steel către Nippon Steel.
În cazul Intel, o astfel de intervenție ar fi fără precedent în amploare, în comparație cu controlul obținut în alte companii, în ceea ce privește dimensiunea și importanța strategică. Unii analiști au sugerat că o astfel de mișcare ar putea stimula companiile fără fabrici (fabless) să utilizeze unitățile de producție ale Intel din SUA, contribuind astfel la autonomia producătorilor de semiconductorilor americani. O altă componentă implică guvernanța: o participație guvernamentală ar putea oferi Washington-ului acces fără precedent în deciziile și operațiunile interne ale Intel, oferind control mai concret decât reglementările sau subvențiile tradiționale.
Contextul este unul complicat: valoarea de piață a Intel a scăzut vertiginos, de la aproximativ 288 miliarde dolari în 2020 la circa 104 miliarde dolari în 2025; totodată, compania a raportat pierderi semnificative, inclusiv un deficit de 2,9 miliarde dolari în al doilea trimestru al anului. Investiția “Silicon Heartland” din Ohio, inițial estimată la 20 miliarde dolari, a fost extins la potențiale 100 miliarde dolari, dar întâmpină întârzieri consistente, cu operațiuni amânate până spre 2030.
În interiorul Intel, presiunile asupra lui Lip-Bu Tan sunt considerabile. Numirea sa în luna martie 2025, ca succesor al lui Pat Gelsinger, a fost discutată într-un context tensionat, iar atenția asupra legăturilor sale cu investitori chinezi a alimentat apelurile de demisie chiar înainte de întâlnirea cu Trump.
