Exporturile Chinei au crescut cu 8,3% în septembrie față de anul precedent, potrivit datelor publicate luni de autoritățile vamale, citate de CNBC. Rezultatul a depășit clar estimările economiștilor chestionați de Reuters, care anticipau un avans de 7,1%, conform datelor LSEG. Cifrele marchează o revenire vizibilă după încetinirea din august, când livrările externe atinseseră cel mai slab ritm din ultimele șase luni.
Importurile au oferit însă surpriza cea mai mare. Acestea au urcat cu 7,4% în septembrie, cea mai puternică creștere din aprilie 2024, semn că cererea internă dă semne timide de revenire după un an dificil, dominat de scăderea pieței imobiliare și de consumul fragil al populației. Economiștii LSEG estimaseră doar 1,5%, astfel că saltul a fost mult peste așteptări.
Exporturile Chinei cresc, dar tensiunile comerciale cu SUA se prelungesc
Deși exporturile Chinei către Statele Unite au scăzut cu 27% în septembrie, Beijingul a reușit să compenseze prin piețele emergente. Livrările către țările din ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est) au urcat cu 15,6%, către Uniunea Europeană cu 10,4%, iar către Africa cu un spectaculos 56,4%. Cu toate acestea, surplusul comercial al Chinei față de SUA s-a redus la 208,6 miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului, față de 25.8 de miliarde în aceeași perioadă din 2024.
Relațiile dintre cele două economii rămân tensionate. Președintele american Donald Trump a amenințat cu un nou val de tarife de până la 100% pentru bunurile chinezești și cu restricții suplimentare asupra exporturilor de software critic. Beijingul a răspuns extinzând propria listă de „entități nesigure” și anunțând restricții sporite la exportul de pământuri rare, minerale esențiale pentru fabricarea de cipuri și echipamente electronice.
Exporturile de pământuri rare ale Chinei au scăzut cu 30% în septembrie, până la 4.000 de tone, arată datele oficiale. Beijingul a introdus cinci noi elemente pe lista materialelor strategice aflate sub control strict și a intensificat verificările pentru companiile străine care vor acces la aceste resurse. Măsurile vin într-un moment sensibil, în care SUA și aliații săi încearcă să-și diversifice sursele de aprovizionare cu metale critice folosite în producția de cipuri, baterii și turbine eoliene.
Unii analiști avertizează că noile reguli ar putea afecta lanțurile globale de aprovizionare, mai ales pentru giganți precum Nvidia, TSMC și Intel, care ar putea fi obligați să obțină licențe speciale de la autoritățile chineze pentru a vinde anumite tipuri de cipuri la nivel global.
În plan intern, datele despre importuri arată o ușoară redresare a cererii, dar și un consum încă ezitant. Importurile de soia au crescut cu 13% în septembrie, însă autoritățile nu au oferit detalii despre proveniența acestora, semn că suspendarea temporară a achizițiilor din SUA rămâne în vigoare.
Pe fondul acestor evoluții, exporturile Chinei rămân motorul principal al economiei, dar și câmpul de bătălie al marilor tensiuni geopolitice. Întâlnirea planificată dintre președinții Xi Jinping și Donald Trump, care urmează să aibă loc la finalul lunii, ar putea calma spiritele sau amplifica incertitudinile.
Pentru moment, Beijingul a transmis un mesaj de conciliere, afirmând că impunerea tarifelor și taxelor portuare este o abordare greșită. China rămâne deschisă dialogului și comerțului multilateral, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Administrației Vamale, Lyu Daliang.
În ciuda presiunilor externe și a deflației persistente din economia internă, exporturile Chinei ar putea să încheie anul într-un trend pozitiv, chiar dacă drumul către o normalizare completă a relațiilor comerciale cu SUA pare încă problematic.
