OpenAI a revenit în centrul atenției – nu pentru un nou chatbot sau model, ci pentru un nou acord, cu Broadcom de această dată, menit să dezvolte cipuri personalizate pentru inteligență artificială. Parteneriatul este conceput pentru a oferi OpenAI un control mai mare asupra propriei capacități de calcul, care depinde în mare măsură de procesoarele grafice (GPU) extrem de performante produse de Nvidia pentru a-și antrena și rula modelele. Aceste cipuri au devenit coloana vertebrală a boom-ului AI, dar sunt scumpe și greu de obținut. Prin asocierea cu Broadcom, OpenAI urmărește să proiecteze și să construiască acceleratoare de inteligență artificială specializate – cipuri capabile să ruleze modelele sale mai rapid și mai eficient.
Broadcom (AVGO) va gestiona în principal, partea de dezvoltare fizică și integrare a acestor cipuri, în timp ce OpenAI se va ocupa de design și optimizare. Planul este extrem de ambițios: OpenAI intenționează să implementeze până la în zece gigawați de infrastructură cu acceleratoare AI până în 2029, cu primele implementări planificate pentru anul viitor. Aceste cipuri nu vor fi comercializate pe scară largă, ci vor fi folosite intern, pentru centrele de date și partenerii OpenAI.
Această mișcare arată o schimbare importantă în modul în care marile companii din AI gândesc hardware-ul. Mult timp, industria s-a bazat pe câțiva furnizori dominanți, în special Nvidia. Dar, pe măsură ce cererea de putere de calcul crește vertiginos, companii precum OpenAI realizează că deținerea unei părți mai mari din lanțul hardware poate reduce costurile și îmbunătăți performanța. Este o strategie similară cu cea adoptată de Google, care și-a creat propriile procesoare TPU, sau de Amazon și Meta, care dezvoltă acum cipuri interne pentru nevoile lor de inteligență artificială.
Pentru OpenAI, avantajele sunt evidente. Cipurile personalizate pot reduce riscurile de aprovizionare, scădea costurile de operare și permite adaptarea hardware-ului exact la nevoile modelelor proprii. Fiecare strat de optimizare – de la designul cipului până la rețelele de centre de date – aduce câștiguri semnificative de eficiență. Pentru Broadcom, recompensa este la fel de atractivă. Deși compania a fost mereu un lider în domeniul rețelelor și conexiunilor de mare viteză, acest parteneriat o aduce în prim-planul industriei AI, un spațiu dominat până acum de Nvidia și, mai nou, de AMD.
Totuși, proiectarea și fabricarea unor cipuri de AI performante este o sarcină complexă și extrem de costisitoare. Chiar și cu experiența Broadcom, va fi dificil să ajungă la nivelul de optimizare software și ecosistem pe care Nvidia l-a construit în ani de zile. Cel mai probabil, cipurile OpenAI vor fi folosite inițial pentru rularea modelelor (așa-numita inferență), în timp ce Nvidia va rămâne esențială pentru procesul de antrenare, mult mai solicitant.
Investițiile circulare – finalul bulei speculative pentru inteligența artificială?
Dincolo de partea tehnologică, parteneriatul dintre OpenAI și Broadcom face parte dintr-un fenomen financiar interesant, numit „investiție circulară” sau suveică pentru cei obișnuiți cu matrapazlâcurile. Aceasta se referă la rețeaua tot mai strânsă de colaborări, în care producătorii de cipuri și dezvoltatorii de AI investesc unii în alții, creând un cerc de beneficii reciproce.
Nvidia, de exemplu, a investit zeci de miliarde de dolari în OpenAI, continuând în același timp să-i furnizeze GPU-uri. AMD a semnat recent un acord major pentru a oferi șase gigawați de putere de calcul OpenAI și i-a oferit companiei opțiunea de a achiziționa până la 10% din acțiunile AMD, în funcție de atingerea unor obiective de performanță.
Acum, Broadcom se alătură acestui cerc. Nu mai este doar un furnizor, devine un colaborator a cărui prosperitate este strâns legată de succesul OpenAI. Acest tip de relație creează un efect de buclă: pe măsură ce compania crește, partenerii săi din hardware câștigă valoare și reinvestesc în tehnologii mai performante, ceea ce, la rândul lor, accelerează dezvoltarea OpenAI. Granițele dintre dezvoltatorii de software și producătorii de cipuri devin tot mai neclare.
Riscurile financiare sunt exponențiale: construirea unei astfel de infrastructuri necesită investiții uriașe, iar profitabilitatea depinde de cât de eficient este gestionată scalarea. Fabricarea acestor cipuri va depinde, cel mai probabil, de giganți precum TSMC, ceea ce înseamnă că OpenAI rămâne expusă riscurilor din lanțul global de aprovizionare. În plus, trecerea de la GPU-uri la cipuri proprii implică adaptări software complexe, care pot încetini implementarea.
Dar banii, sumele astea imense de bani de unde vor veni? OpenAI este o companie non-profit, Nvidia face profituri bune, dar creșterea încetinește de la trimestru la trimestru, iar celelalte companii sunt irelevante în ecuația financiară. Cel mai probabil din investiții de capital sau din împrumuturi. Numai că, pentru ca acest experiment masiv să funcționeze, OpenAI și partenerii săi trebuie să genereze venituri și profituri uriașe pentru a plăti toate aceste investiții enorme și, în același timp, să aducă randamente pe măsură investitorilor.
Dacă tot acest trend de investiții circulare va continua, este de ajuns ca o singură verigă din acest lanț să aibă probleme pentru ca întreg lanțul să aibă de suferit. Cei 7 magnifici au ajuns la o cotă de peste 35% în indicele S&P500 și toți sunt implicați puternic în proiecte de inteligență artificială.
Iar o corecție bruscă a acțiunilor companiilor din tehnologie s-ar repercuta instant asupra întregii burse, dar și asupra economiei reale – experiența de acum 25 de ani de la bula dotcom se poate repeta oricând. Într-un singur an, de la maximul atins în martie 2000, indicele NASDAQ a scăzut cu 77% și a dus la pierderi de miliarde de dolari, necesitând 15 ani de creștere pentru a reveni.
Cât de aproape suntem de spargerea bulei? We never know. Dacă va fi un cutremur pe piețe, cu siguranță va fi unul de intensitate mare.
