Săptămâna financiară 17 martie – 21 martie 2025: mai continuă corecțiile pe piețe? 

Pentru că acțiunile au început să scadă destul de vertiginos, criptomonedele la fel, nefiind sprijinite nici de intenția de a constitui o rezervă federală, am decis ca săptămâna aceasta să analizăm motivele care stau la baza acestei corecții, în pofida profiturilor bune raportate și care sunt posibilele evoluții viitoare în acest context.

Cum toate companiile incluse în indicele S&P 500 au prezentat deja rezultatele financiare aferente ultimului trimestru din 2024, avem o imagine completă a situației companiilor americane – profiturile medii per acțiune au crescut cu 18,2%, fiind cel mai bun trimestru din acest punct de vedere din ultimii trei ani. Trei sectoare economice au contribuit la această creștere a profiturilor – în primul rând, cel financiar (+56%), datorită rezultatelor excelente înregistrate de bănci, sectorul comunicațiilor (+29,6%) și sectorul bunurilor de consum (+27%). Creșterile sunt impresionante, ținând cont și de estimările analiștilor, care prognozau doar o apreciere medie cu 11,7% a câștigurilor.

Și atunci, de ce scade bursa? Dar mai ales, de ce așa de abrupt?

Trebuie să avem în vedere, în primul rând, faptul că investitorii se uită mai ales la previziunile pentru trimestrele următoare, iar estimările privind profiturile viitoare sunt în scădere, atât din partea analiștilor, cât și din partea companiilor. Creșterea medie a profiturilor companiilor din indice este de așteptat să fie de 12% acum, comparativ cu estimările de 15% cu doar câteva săptămâni în urmă, și asta se datorează incertitudinilor legate de evoluția economiei americane.

Tarifele vamale sunt noile cuvinte la modă, înlocuind inteligența artificială, tarife împărțite în stânga și în dreapta cu o larghețe debordantă de Administrația Trump, de parcă ar fi diamante aruncate în piața publică. Impactul acestora asupra economiilor va fi destul de puternic, de la reducerea comerțului, la creșterea inflației și la o scădere economică generalizată. Îmi este greu să cred că totuși aceste efecte nu sunt luate în calcul atunci când sunt puse pe tapet, iar motivul impunerii lor ține mai degrabă de un calcul economic și de unul politicianist.

Calculul economic pornește de la faptul că anul acesta ajung la scadență titluri de stat cu o valoare de aproximativ 3 trilioane de dolari din totalul datoriei totale de 35,46 trilioane de dolari ai statului american, datorie pentru care guvernul a plătit anul trecut o dobândă medie de 3,32%. La finele lui februarie, costul serviciului datoriei era de 478 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 16% din cheltuielile bugetului federal pentru anul fiscal 2025.

Așadar sume impresionate, care dacă vor fi refinanțate la nivelul dobânzilor actuale de peste 4%, ar duce la o adâncire și mai mare a deficitului bugetar. Acesta este de altfel, unul dintre motivele pentru care Musk taie în carne vie, cu intenția de a reduce masiv cheltuielile guvernamentale.

Așadar, pare că Trump duce conștient economia în recesiune, forțând astfel reducerea dobânzilor pentru a evita o prăbușire ulterioară și mai puternică. Și aici, intervine și calculul politicianist, o recesiune de mică amploare în primii doi ani ai mandatului ar fi urmată de o revenire a economiei înaintea viitoarelor alegeri, ceea ce ar poziționa favorabil Partidul Republican în ochii electoratului american, asta bineînțeles, dacă tot acest scenariu se va materializa.

Referitor la evoluția piețelor financiare din perioada următoare, cel mai probabil, scăderile vor continua pe termen mediu, tocmai datorită scăderii profiturilor viitoare în acest context macroeconomic. Cel mai bun indicator care ne arată că piața este supraevaluată este forward Price to Earnings, ce are o valoare actuală de 21,2 pentru indexul S&P 500, mult peste valoarea medie a ultimilor zece ani, de 18,3.

Țin să menționez, din nou, că nu oferim sfaturi de investiții prin prezentarea acestui material, ci doar vrem să prezentăm analize relevante și evenimente care pot influența piețele financiare.

Revenind la evenimentele macroeconomice, avem pe listă astăzi raportarea vânzărilor de retail din luna februarie, cel mai important indicator al cheltuielilor consumatorilor, iar o nouă scădere ar cimenta scenariul de scădere economică. Mâine așteptăm Producția Industrială, evoluția prețurilor bunurilor exportate și a celor importate și numărul autorizațiilor de construcție, toate aferente lunii februarie, iar miercuri decizia de politică monetară a Fed-ului, când nu se întrevede absolut nicio surpriză, banca centrală americană urmând să păstreze ratele actuale de dobândă. 

Philadelphia Fed Manufacturing Index, important indicator al activității manufacturiere nu numai din statele urmărite din nord-estul țării, cât și pentru întreaga economie și vânzările de case din februarie (Existing Home Sales) apar joi și sunt ultimele cifre macro relevante ale săptămânii din Statele Unite.

Săptămâna financiară în Europa

În Europa, cel mai important eveniment al săptămânii este Consiliul European – întâlnirea șefilor de stat și de guvern europeni de joi și vineri, ce are pe ordinea de zi mai multe subiecte politice – războiul din Ucraina și situația din orientul Mijlociu, dar și subiecte economice – investițiile în apărarea europeană și următorul cadru financiar multianual.

În ceea ce privește datele macro, mâine aflăm nivelul de încredere al investitorilor instituționali și al analiștilor în evoluția cele mai mari economii europene în următoare luni – German ZEW Economic Sentiment, precum și valoarea balanței comerciale a zonei euro la finele lui ianuarie, ultimele cifre înainte de tarifele vamale americane. Miercuri așteptăm inflația pentru februarie la nivelul zonei euro, după datele preliminare prezentate acum două săptămâni; creșterea anuală a prețurilor ar trebui să marcheze o ușoară scădere față de luna anterioară la nivelul de 2,4%, deși serviciile și alimentele ar fi înregistrat o dinamică mai accentuată, compensată însă de evoluția mai lentă a prețurilor la mărfurile nealimentare și energie.

Săptămâna se încheie cu rata șomajului din Marea Britanie și decizia de politică monetară de la Banca Angliei, ce vor fi prezentate joi.

Săptămâna financiară în România

Pe meleaguri mioritice, încep să se liniștească apele în politică și piețele financiare încep să intre pe făgașul cu care ne-am obișnuit deja – lichiditate scăzută la BVB, unde doar câteva tranzacții pe piața DEAL mai dezmorțesc din când în când brokerii.

Fondurile de pensii, cei mai mari investitori locali, plasează sumele disponibile în titluri de stat – cred și eu, dobânzile actuale de 7% pe an plătite de statul român sunt mai mari decât randamentele medii înregistrate de fonduri de-a lungul timpului. Investitorii individuali, deși au un nivel scăzut al încrederii în guvern și în politicile economice, pompează din ce în ce mai mulți bani în aceleași titluri, și doar băncile sunt singurele nemulțumite din acest peisaj. Nu avem raportări de cifre relevante, nici de la BNR, nici de la INS.