Mentalitatea de turmă are numai influențe negative asupra deciziilor de investiții

Mentalitatea de turmă este un concept din psihologia socială ce explică tendința oamenilor de a copia comportamentul sau punctul de vedere al grupului din care fac parte. Cu toții am făcut de-a lungul vieții cel puțin o prostie în calitate de membrii ai unei comunități, fie că am fumat țigări pentru că toți ceilalți prieteni fumau, am participat la un miting de protest sau la o grevă pentru a nu fi repudiați de membrii organizației în care eram membrii sau de către de colegii de muncă.

Poate că cel mai bun exemplu pentru mentalitatea de turmă din viața de zi cu zi este cel în care ne alegem restaurantul la care decidem să luăm masa: pe o stradă cu mai multe restaurante îl alegem pe cel care este mai aglomerat, din diverse motive – „turma” a consultat toate meniurile și a decis că mâncarea este mai bună (deși cel mai probabil nu este așa) sau că alimentele nu sunt la fel de proaspete la restaurantul cel liber.

Să ne amintim și de vremurile de început ale pandemiei de covid când oamenii se călcat efectiv în picioare în supermarketuri sau farmacii pentru a cumpăra orice, chiar dacă le era necesar sau nu.

Cum apare mentalitatea de turmă

Mentalitatea de turmă este atribuită mai multor factori. În fruntea acestei liste este influența socială – ca membrii ai unui grup, ai unei societăți căutam să ne validăm propriile idei în cadrul acestora, mai ales în situații de incertitudine. Iar instinctul de conservare ne conduce la conformare cu ideile mulțimii din care facem parte. Presiunea socială poate să ne modifice percepția pe care o avem asupra realității și să pretindem că un câine este de fapt o pisică doar pentru că așa o vede majoritatea (experimentul lui Asch). 

Conformarea are loc din două motive se pare: 

• indivizii vor să se integreze în acel grup și să fie acceptați de ceilalți membrii pentru că suntem ființe sociale, ne simțim bine încă din cele mai vechi timpuri în diverse comuniuni și mai puțin bine singuri. Influența socială normativă este de obicei asociată cu conformarea atunci când persoana își modifică temporar comportamentul public, dar nu și convingerile personale.
• oamenii consideră că grupul, liderii sunt mai bine informați și atunci acceptă, fără a mai raționa, credințele grupului, mai ales în situații ambigue sau incerte. Acesta este cel mai profund nivel de conformare, indivizii schimbându-și atât comportamentul, cât și sistemul de convingeri personale.

Emoțional, ne este foarte greu să mergem împotriva curentului și asta echivalează chiar cu o durere fizică; gândiți-vă doar la momentul în care v-ați înăbușit o dorință pentru că toți ceilalți din grup au vrut altceva. Mai ales atunci când trebuie să iei o rapid o decizie, procesul este semnificativ accelerat de adoptarea judecății colective; cu toate acestea, este esențial să luăm în considerare toate beneficiile și riscurile potențiale ale urmării turmei, inclusiv suprimarea individualității și perpetuarea eventualelor informații eronate.

Mentalitatea de turmă în viața de zi cu zi

Întâlnim în viața de zi cu zi diverse modalități de exploatare ale acestui concept psihologic, tocmai pentru că oamenii sunt ușor de influențat, preferând să nu mai își folosească propriile filtre de judecată de fiecare dată și apelează fie la experiențele anterioare, fie la ideile grupului din care fac parte (mai ales atunci când cel imitat are un anumit statut social sau dispune de notorietate public recunoscută).

Campaniile publicitare de promovare a unui produs prin folosirea unui personaj public recunoscut – celebrele reclame în care actori faimoși sorbesc cu nesaț dintr-o ceașcă cu cafea ne determină să mergem direct la primul magazin să trăim și noi aceeași experiență. Diverse emisiuni de televiziune sau spectacole de comedie folosesc râsete preînregistrate pentru a ne induce reacția de a râde, chiar dacă nu este prea amuzant, tocmai pentru a ne determina să îl considerăm astfel.

Politica se folosește masiv de manipularea indivizilor prin prezentări de genul „intelectualii votează cu …” sau “fii român, votează cu…” inoculându-ne astfel ideea că dacă diversele grupuri votează într-un anume mod, atunci toți ceilalți care avem aceleași convingeri ar trebui să facem la fel. Sondajele de opinie prezentate foarte des induc, de asemenea, convingeri că se votează într-un anume fel – dacă te gândești să votezi altfel, votul tău va deveni inutil. 

Amploarea internetului în ultimii ani ne-a oferit accesul la magazinele online, unde suntem influențați să ne conformăm prin multitudinea de like-uri și de recenzii pozitive sau la rețelele sociale unde suntem bombardați cu informații bine direcționate, astfel încât suntem orientați să gândim și să facem “ceea ce trebuie”, nu ceea ce vrem și știm noi că este bine.

Cum se manifestă mentalitatea de turmă în investițiile financiare

Mentalitatea de turmă este evident des întâlnită și în domeniul investițiilor financiare, un domeniu în care marea majoritatea suntem profani și nu stăpânim nici măcar conceptele de bază. Și, cel mai simplu, copiem ceea ce fac alți investitori, influențați de emoții și instincte, mai degrabă decât de analize fundamentate: nu mă pricep, mi-ar lua mult timp să învăț, nu am timp să învăț, informațiile financiare relevante sunt scumpe etc. 

Fenomenul se amplifică în momentele de maximă volatilitate, atunci când prețurile instrumentelor financiare fluctuează foarte mult, investitorii nu știu să disemineze diversele informații apărute și, motivați de creșterile sau de pierderile înregistrate de ceilalți investitori, decid să ia aceleași decizii ca aceștia.

Principiul FOMA (fear of missing out – teama de a fi lăsat pe dinafară) apare când toată lumea cumpără – eu ce fac stau degeaba și mă uit cum cresc? or știi ei de ce cumpără, că nu au venit la bursă să piardă bani. Așa apar bulele speculative, exuberanța irațională a investitorilor conduce la creșterea rapidă a prețului unui activ mult peste valoarea sa intrinsecă și chiar peste orice rațiune fundamentată economic.

Invers, vânzările de panică apar în momentele de scădere abruptă – toată lumea vinde, e dezastru, nu se mai opresc din scădere, vine sfârșitul lumii… Și atunci, teama de a nu pierde și mai mult determină investitorii să scape de acele active la un preț mult mai mic decât valoarea lor intrinsecă. 

Un bun exemplu pentru mentalitatea de turmă în domeniul investițional este bula dotcom de la începutul anilor 2000. Multe companii de tehnologie noi apărute nu aveau planuri de afaceri bine puse la punct, dar cotațiile lor au urmat o cale puternic ascendentă pentru că investitorii au cumpărat tot ceea ce era etichetat IT. 

Din punct de vedere psihologic, investitorii adoptă aceste comportamente în momentele de volatilitate crescută pe care le traversează piața din preferința subconștientă pentru certitudine, sentimentul de securitate generat de turmă fiind mai mare decât acela de a părea necunoscători și de a fi excluși.

Cum ne ferim de mentalitatea de turmă

Pentru a contracara influențele negative determinate de mentalitatea de turmă ar trebui să avem în vedere diverse strategii de dezvoltare personală, printre care:

• dezvoltarea abilităților de gândire critică și trecerea prin filtrul propriu a opiniilor publice, cântărind bine argumentele pro și contra înainte de a lua o decizie; auto-reflecția ne poate ajuta să stabilim un sentiment mai puternic de identitate și să luăm decizii autentice fără ca mintea să o ia razna ulterior, întrebându-ne mereu dacă am făcut bine sau nu;
• cercetarea cât mai multor puncte de vedere ale diverselor personaje implicate în fenomen pentru a obține un spectru mai larg de păreri și o înțelegere mai largă a problemelor; cunoașterea opiniilor deferite de cele personale ne poate ajuta la înțelegerea mai nuanțată a subiectelor mai complexe;
• antrenarea mentală pentru controlarea emoțiilor și a incertitudinii ne ajută să evităm urmărirea credințelor populare, mai ales în condiții de stres maxim sau atunci când avem de luat o decizie rapidă;
• dezvoltarea încrederii în sine și în judecata proprie ne ajută să trecem peste teama de eșec: nu toate deciziile pe care le vom lua vor fi de succes și trebuie să învățăm din greșeli pentru a putea progresa.

Instinctul de a urma turma este puternic, dar pentru a avea investiții reușite pe termen lung este necesar să creionezi un plan de investiții, să aloci timp și bani pentru învățarea diverselor concepte financiare pentru a fi capabil să îți faci singur propriile analize despre companii, să nu te temi de eșec pentru că este inevitabil și să fii dispus la o disciplină militară în urmărirea obiectivelor, chiar dacă comportamentul tău este diferit de cel al celorlalți. Asta dacă decizi să fii un investitor activ.

Ca investitor pasiv poți foarte bine să mergi cu piața și să investești într-un ETF cu activ suport un indice al pieței și atunci vei obține un randament mediu bun fără a dedica prea mult timp.