
Am participat luni, 28 octombrie, la evenimentul organizat de ING Bank România și Impact Hub Bucharest, unde a fost prezentat studiul „Profil de antreprenor – 30 de ani de Antreprenoriat în România”. Aceasta este prima inițiativă de acest fel în România, oferind o analiză detaliată a evoluției mediului de afaceri românesc, de la căderea comunismului până în prezent.
Studiul, realizat de Datable pentru ING Bank România, cu sprijinul Startarium, se bazează pe datele furnizate de Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului și a fost prezentat de Alexandru Ghiță, consultant și expert în cercetare, parte a echipei Datable, noua divizie a Impact Hub.
Principalele informații prezentate în cadrul studiului „Profil de antreprenor – 30 de ani de Antreprenoriat în România”:
- Durata medie de funcționare și rezistența companiilor – În 2024, România are aproximativ 1,9 milioane de entități (persoane juridice și persoane fizice), dintre care 1,67 milioane sunt active. Durata medie de funcționare a unei firme este de 11 ani, iar peste 50% dintre companiile active au o vechime de cel puțin 8 ani. Între 2009 și 2023, numărul firmelor noi a crescut cu 58%, reflectând reziliența mediului de afaceri românesc și adaptabilitate în perioadele de criză.
- Expansiunea antreprenoriatului în mediul rural – Afacerile din mediul rural au înregistrat o creștere notabilă: ponderea firmelor nou înființate în rural a crescut de la aproximativ 16% în anii ’90, la 34% în 2023. Totuși, acestea întâmpină dificultăți în generarea de profituri comparabile cu cele din mediul urban. Veniturile în mediul rural au crescut constant, însă profiturile rămân mai reduse. Între 2021 și 2023, în urban, profitul net al firmelor a crescut cu 57%, iar în rural, doar cu 39%.
- Dominația urbană și descentralizarea – Majoritatea afacerilor sunt concentrate în București și în orașele capitale de județ, cum ar fi Cluj, Timișoara, Constanța și Iași. Bucureștiul concentrează încă o proporție mare din profitul net național, dar ponderea acestuia a scăzut de la 45% în 2013, la 37% în 2023, reflectând o descentralizare graduală.
- Densitatea afacerilor și extinderea în teritoriu – În orașele mari se observă o densitate ridicată de afaceri, dar afacerile încep să se extindă și în localitățile adiacente și orașele mai mici. Regiunile din sud și est, cum ar fi Moldova și zonele periferice din Muntenia, înregistrează o densitate mai mică de afaceri, cu 11- 44 entități pe 1.000 de locuitori.
- Sectorele economice principale și profitabilitatea – Comerțul, industria prelucrătoare și construcțiile rămân principalele surse de profit. Începând cu 2018, sectorul IT și serviciile profesionale au câștigat importanță, contribuind substanțial la profitabilitatea generală. Tranzacțiile imobiliare și agricultura au scăzut în profitabilitate începând cu 2022 și 2023.
- Distribuția geografică a profitului – Hărțile secvențiale realizate pentru profitul net per capita arată o distribuție mai uniformă începând cu 2008, reflectând o distribuție geografică mai echilibrată a profitului. Totuși, centrele urbane continuă să atragă cele mai multe profituri, în timp ce județele și comunele mai puțin dezvoltate întâmpină dificultăți.
- Corelația între cheltuielile publice și profitul local – Cheltuielile administrațiilor locale în infrastructură și proiecte europene au o corelație pozitivă puternică cu profitul local. În schimb, cheltuielile mari cu personalul și asistența socială nu sprijină direct profitabilitatea afacerilor locale, subliniind rolul investițiilor în infrastructură pentru dezvoltarea economică.
- Oportunități și digitalizare – Deși 54% dintre companiile chestionate au raportat creșteri de venituri în 2024, oportunitățile sunt distribuite inegal la nivel național. Digitalizarea este limitată, doar 50% dintre companii folosind soluții digitale, ceea ce le face ineficiente și le îngreunează extinderea.
- Riscuri și dependențe sectoriale – Comerțul și construcțiile sunt cele mai profitabile domenii, dar există o dependență ridicată de aceste sectoare, ceea ce expune economia riscurilor în cazul unor șocuri externe. Alte sectoare, precum serviciile administrative și IT-ul, sunt expuse unui grad ridicat de îndatorare, ceea ce le face vulnerabile la schimbările economice.
Studiul arată o evoluție a mediului antreprenorial românesc, caracterizată de o creștere a numărului de afaceri și o descentralizare treptată a activității economice, care începe să se extindă dincolo de centrele urbane mari, precum București. Totuși, rămân diferențe notabile între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, iar mediul rural, deși înregistrează un număr mai mare de afaceri, continuă să aibă dificultăți în generarea de profituri comparabile cu cele din urban.
Printre factorii care frânează progresul unor zone se numără infrastructura insuficient dezvoltată și accesul limitat la finanțare și digitalizare, doar jumătate dintre companii adoptând soluții digitale. Economia depinde încă de câteva sectoare cheie, precum comerțul și construcțiile, ceea ce o expune la riscuri în cazul unor fluctuații economice.
Concluzia generală este că, pentru a susține o dezvoltare economică echilibrată și sustenabilă la nivel național, este necesară o strategie de diversificare sectorială, investiții mai mari în digitalizare și infrastructură, precum și o susținere continuă a antreprenoriatului din zonele mai puțin dezvoltate.
Tot în cadrul conferinței „Profil de antreprenor”, organizată de ING Bank România, Florian Neagu, Director Adjunct, Direcția de Stabilitate Financiară din BNR, a prezentat studiul „După 30 de ani: schimbări structurale în economia României – o perspectivă microeconomică”.

Idei principale despre schimbările structurale și provocările economiei românești la nivel microeconomic:
- Evoluția și dinamica numărului de firme – În ultimele trei decenii, numărul firmelor din România a crescut considerabil, de la aproape 300.000 de companii active în 1994, la peste 800.000 în 2024. Cu toate acestea, România are 52 de firme la 1.000 de locuitori, situându-se în urma altor țări europene. Numărul firmelor s-a dublat, dar există încă loc pentru îmbunătățiri calitative.
- Subcapitalizarea cronică și polarizarea economică – Subcapitalizarea este o problemă persistentă: aproximativ 260.000 de firme active au capitaluri negative, din care 64% se află în această situație de peste 10 ani, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea lor. Economia este polarizată, puține firme mari contribuind semnificativ la profitul național. Companiile de importanță sistemică (CIS), în special cele mai mari 100, joacă un rol crucial, fiind în general în faze de maturitate și având un impact economic major.
- Dificultăți în creșterea dimensiunii firmelor și acces la economii de scală – Majoritatea companiilor rămân în aceeași categorie de dimensiune în care au fost înființate (micro, mici, medii), iar tranziția către categorii mai mari este rară. Această stagnare limitează accesul firmelor la economii de scală (avantaje de cost) și reduce competitivitatea pe piața externă.
- Aportul economic limitat al sectoarelor inovative – Sectoarele inovative, cum ar fi IT și serviciile bazate pe cunoaștere, au crescut, dar contribuția lor la valoarea adăugată națională rămâne scăzută, la 7-8%. Este nevoie de o intensificare a investițiilor în tehnologie și cunoaștere pentru a îmbunătăți calitatea economică.
- Finanțare prin credite comerciale și acces limitat la piața externă – Companiile românești apelează în mare măsură la credite comerciale, ceea ce reduce dependența de instituțiile financiare, dar vine cu riscuri legate de stabilitate. Ponderea datoriilor comerciale este printre cele mai ridicate din Europa, reflectând o dependență de finanțare pe termen scurt. Multe companii nu reușesc să iasă pe piețele externe, limitându-și astfel capacitatea de creștere și diversificare economică.
- Creșterea avuției naționale și vulnerabilități economice – Avuția națională a continuat să crească într-un ritm susținut, oferind suport pentru a ameliora vulnerabilitățile identificate în structură economică. Totuși, concentrarea activităților economice și accesul limitat la capital în anumite regiuni și sectoare reprezintă încă o provocare.
Printre subiectele abordate s-au numărat și trăsăturile firmelor de succes din România. Analiza firmelor de succes din 2007 până în prezent arată că acestea sunt în general IMM-uri conduse de persoane cu studii superioare, care au menținut bilanțuri sănătoase (solvabilitate, lichiditate) și au beneficiat de parteneriate financiare stabile, nu s-au bazat doar pe credite.
Cele două studii oferă perspective complementare asupra mediului de afaceri românesc. Primul studiu se axează pe dezvoltarea antreprenorială și evoluția IMM-urilor, în timp ce al doilea aduce în discuție fundamentele financiare și structurale, punctând vulnerabilitățile care trebuie gestionate pentru a sprijini o creștere economică sustenabilă.
După prezentarea celor două studii despre evoluția mediului de afaceri și caracteristicile antreprenoriatului din România a urmat o dezbatere interesantă. Trei antreprenori din generații diferite au împărtășit experiențele și lecțiile învățate de-a lungul timpului: Felix Pătrășcanu (CEO & fondator FAN Courier), Mihai Logofătu (CEO & cofondator Bittnet Systems) și Costin Dămășaru (CEO & fondator Veruvis).

Felix Pătrășcanu, fondator al FAN Courier în 1998, a povestit despre începuturile sectorului de curierat din România, pe atunci dominat de Poșta Română. Apariția telefoniei mobile a impulsionat curieratul rapid, deschizând o piață nouă. În prezent, creșterea comerțului electronic oferă noi oportunități, dar și necesitatea de a investi constant în logistică pentru a ține pasul cu cererea.
Mihai Logofătu, cofondator Bittnet Systems, a vorbit despre lansarea firmei sale în 2007, punctând explozia internetului și digitalizării, care au creat nevoia de educație în tehnologie. Listarea Bittnet pe Bursa de Valori București a fost esențială pentru accesul la capital, permițând o creștere constantă pe parcursul celor aproape 20 de ani de activitate.
Toți antreprenorii au discutat despre importanța accesului la capital. Pătrășcanu a remarcat investițiile constante necesare pentru creșterea FAN Courier, în timp ce Logofătu a vorbit despre beneficiile finanțării prin bursă și alte surse. Costin Dămășaru, fondatorul Veruvis, a adus în discuție provocările de a obține finanțare pentru o companie inovativă în neuroștiințe, recurgând la surse internaționale de finanțare pentru a susține dezvoltarea. Fondatorul Veruvis a vorbit și despre obstacolele întâmpinate de tânăra companie, care dezvoltă o platformă de neuro-inovare pentru sănătatea mintală, un concept unic în România.
Cei trei antreprenori au semnalat că barierele birocratice și lipsa de sprijin pentru inovație rămân obstacole majore în România. Pătrășcanu și Logofătu au evidențiat importanța menținerii unui bilanț financiar sănătos și a disciplinei în administrarea fondurilor.
Aceștia au subliniat separarea clară a fondurilor personale de cele ale companiei și au discutat despre rolul investițiilor pe termen lung. Dămășaru a punctat responsabilitatea pe care o are față de clienți și impactul pozitiv al produselor inovatoare asupra beneficiarilor, considerând acest aspect parte esențială a succesului.
În ansamblu, evenimentul organizat de ING Bank România și Impact Hub Bucharest a oferit prilejul de a reflecta asupra progresului economic realizat și de a identifica pașii necesari pentru a crea un mediu de afaceri mai solid, competitiv și inovator în România.