Excesul de încredere – o eroare cognitivă prin care ne supraestimăm cunoștințele și abilitățile

Excesul de încredere (overconfidence bias) este o eroare de gândire prin care oamenii își supraestimează abilitățile și cunoștințele, ignorând informații relevante, ducând astfel la un optimism exagerat, la impresia greșită că dețin controlul sau la subestimarea riscului implicat, cu efect direct în luarea unor decizii greșite.

Cu toate că un plus de încredere induce o mentalitate pozitivă, crește respectul de sine și încurajează perseverența și asumarea de riscuri, efectele excesului de încredere sunt mai degrabă negative;  putem vedea asta foarte des în ultimul timp, odată cu explozia diverselor rețele sociale. 

Cum recunoaștem efectele excesului de încredere în viața de zi cu zi

Dacă facem un sondaj și întrebăm 100 de români, vorba emisiunii (și nu doar români) câți dintre ei cred că sunt buni șoferi, o majoritate covârșitoare ne va spune că sunt șoferi buni și foarte buni; spre exemplu, într-un studiu, 73% dintre șoferii americani, mai ales bărbații, consideră că sunt mai buni decât media. Ceea ce ne face să ne întrebăm: de unde sunt atâți șoferii care nu știu să conducă în trafic? 

Cam mulți dintre noi suntem și meșteri mari și ne apucăm să reparăm una alta prin casă; numai că deseori, măruntele abilități tehnice nu sunt suficiente în cazul proiectelor mai mari, precum construcția unei terase, în care ne aruncăm cu capul înainte pentru că știm să mânuim o bormașină și un motofierăstrău.

Excesul de încredere ne predispune să ne ignorăm greșelile și să dăm vina pe alții sau pe noroc pentru problemele noastre – am făcut tot ce a ținut de mine (oare?); totodată, încrederea excesivă în propriile abilități duce la consolidarea altor erori, precum eroarea retrospectivă (hindsight bias) sau eroarea de atribuire (attribution bias).

Multe proiecte antreprenoriale eșuează tocmai datorită acestui exces de încredere al întreprinzătorilor, care plecă la drum cu ideea că produsul lor inovator va cuceri piața, însă nu fac studii de piață și nu au niciun plan de afaceri. 

Mulți dintre noi credem că suntem buni bucătari pentru că știm să aruncăm o carne pe grătar; dar atunci când trebuie să facem o rețetă mai complicată sau suntem puși sub presiune într-o bucătărie reală ne pierdem încrederea excesivă inițială. 

Efectul Dunning-Kruger este similar oarecum cu excesul de încredere și apare atunci când oamenii cu un nivel scăzut de cunoștințe sau competențe își supraestimează propriile abilități, iar cei calificați își subminează calitățile, crezând că sarcinile sunt mai ușoare pentru ceilalți.

Efectele negative determinate de excesul de încredere în domeniul financiar

Încrederea în sine nu este un lucru rău, dar încrederea exagerată în sine este un alt lucru și este de-a dreptul păguboasă atunci când vorbim despre investițiile financiare. Investitorii care gândesc astfel iau, de regulă, decizii eronate pentru ei, decizii care au și o puternică influență asupra pieței ca întreg.

Investitorii prea încrezători în cunoștințele proprii și în propria capacitatea de a anticipa trendurile pieței și de a alege acțiunile câștigătoare au tendința de a tranzacționa mai frecvent, ceea ce duce conform statisticilor la randamente mai mici și comisioane plătite mari.

Exemplu: excesul de încredere duce la subestimarea riscurilor asociate, determinând fie asumarea unor riscuri excesive – plasarea întregii sume într-un singur activ financiar, cum ar fi acțiuni ale unei singure companii (oricând putând apărea probleme neprevăzute care să producă diverse pagube sau chiar să ducă compania în insolvență sau faliment); fie investiții în active cu un grad ridicat de risc – achiziția acțiunilor unei companii din domeniul biotehnologic, care promite un tratament pentru vindecarea cancerului, dar care nu are niciun produs lansat pe piață până la acest moment.

Investitorii care nu au un plan concret de tranzacționare și nu iau decizii raționale, ce evaluează în mod corespunzător potențialele riscuri și consecințe implicate sunt cei care își investesc banii în portofolii slab diversificate (una, două-trei companii maxim), ignorând astfel riscurile asociate în baza erorii de normalitate (normalcy bias): datele care au dus la decizia de investire vor rămâne la fel – nu are ce să se întâmple, compania e solidă, produsele sunt cele mai bune, conducerea ia cele mai bune decizii, indiferent ce se va întâmpla, compania va performa și va continua să aibă rezultate din ce în ce mai bune.

Sunt sigur că vă regăsiți în aceste rânduri la un moment dat al carierei de investitor.

Iluzia cunoașterii este o formă pentru excesul de încredere ce ne conferă convingerea că avem destule informații și că acestea sunt cele necesare pentru luarea deciziei de investire, informații care ne dau un fals sentiment de certitudine.

Iluzia controlului este strâns legată, și apare atunci când investitorii cred că pot să prezică evoluția pieței pe baza intuiției sau a experiențelor anterioare.

Optimismul ne mai întunecă și el judecata, supraestimând probabilitatea rezultatelor pozitive în dauna subestimării celor negative.

Cum diminuăm efectele negative aduse de excesul de încredere

În primul rând, trebuie să fim conștienți că niciodată, niciun sistem de indicatori de analiză fundamentală sau analiză tehnică, flerul, experiențele anterioare, cunoștințele și abilitățile noastre nu vor fi îndeajuns pentru luarea unei decizii de orice fel; întotdeauna, există o doză mai mare sau mai mică de imprevizibil care nu avem cum să o luăm în calcul. 

Pentru a lua decizii bune este necesar să creionăm un plan de investiții bazat pe un management realist al portofoliului, care să includă posibilitatea luării de decizii greșite și asumarea unor potențiale pierderi (utilizarea de ordine stop-loss ajută enorm în evitarea de pierderi mari) și concentrarea pe evitarea riscului mai degrabă decât obținerea unui anumit randament.  

Un management activ al riscului, ce ia în considerare diverse scenarii de evoluție, adoptarea unei abordări structurate a procesului decizional, disciplina în urmărirea acesteia și recunoașterea rolului norocului și imprevizibilului sunt de asemenea, foarte importante.

Și nu în ultimul rând, investiți în educația voastră financiară: cunoașterea diverselor concepte economice și financiare, a legăturilor dintre acestea, informarea continuă despre piețe este foarte importantă pentru a contracara excesul de încredere.