Banca Națională a României (BNR) a publicat datele privind deficitul contului curent al balanței de plăți și datoria externă pentru perioada ianuarie-mai 2024. Aceste date indică o deteriorare a contului curent și o creștere a datoriei externe, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Deficitul contului curent
În primele cinci luni ale anului 2024, deficitul contului curent a ajuns la 9175 milioane euro, față de 6879 milioane euro în aceeași perioadă din 2023. Deficitul contului curent este compus din:
Balanța bunurilor și serviciilor
- Bunuri – Deficitul comercial a crescut cu 1428 milioane euro, ajungând la 12316 milioane euro în perioada ianuarie-mai 2024.
- Servicii – Excedentul balanței serviciilor a scăzut cu 710 milioane euro, reflectând o performanță redusă în sectoarele de transport și turism.
Balanța veniturilor primare
- Deficitul veniturilor primare a crescut cu 714 milioane euro, indicând o deteriorare a fluxurilor financiare legate de investițiile străine directe și plățile de dobânzi.
Balanța veniturilor secundare
- Excedentul veniturilor secundare a crescut cu 556 milioane euro, ceea ce ar putea indica o creștere a transferurilor personale și a remitențelor.
Ce este deficitul contului curent și ce arată
Deficitul contului curent al balanței de plăți reprezintă situația în care cheltuielile unei țări pentru bunuri, servicii, venituri primare și secundare depășesc veniturile obținute din aceleași surse. Balanța de plăți este un document contabil care înregistrează toate tranzacțiile economice dintre rezidenții unei țări și restul lumii pe o perioadă specificată.
Un deficit al contului curent indică faptul că o țară importă mai mult decât exportă și că transferurile nete de venituri și servicii către străinătate sunt mai mari decât cele primite. Acest lucru poate semnala o dependență de finanțare externă și poate afecta cursul de schimb al monedei naționale și stabilitatea economică.
Deficitul contului curent poate fi finanțat prin atragerea de investiții străine directe, împrumuturi externe sau utilizarea rezervelor valutare. De asemenea, un deficit persistent poate duce la acumularea de datorii externe, ceea ce poate avea implicații pe termen lung asupra economiei unei țări.
Investițiile directe ale nerezidenților
Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 3342 milioane euro în ianuarie-mai 2024, în creștere față de 2465 milioane euro în perioada similară a anului precedent. Din această sumă, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au fost de 2930 milioane euro, iar creditele intragrup au însumat 412 milioane euro.
Creșterea datoriei externe în mai 2024
Datoria externă totală a României a crescut cu 5.670 milioane euro, ajungând la 175.753 milioane euro la 31 mai 2024. Structura datoriei externe este următoarea:
- datoria externă pe termen lung a atins 130.997 milioane euro, reprezentând 74,5% din totalul datoriei externe, în creștere cu 7,6% față de sfârșitul anului 2023.
- datoria externă pe termen scurt a scăzut cu 7,4%, ajungând la 44.756 milioane euro, ceea ce reprezintă 25,5% din totalul datoriei externe.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 13,8% în luna mai 2024, în scădere față de 16,7% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a crescut la 6,2 luni la 31 mai 2024, comparativ cu 5,6 luni la sfârșitul anului trecut. De asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a crescut la 113,7%, față de 96,3% la 31 decembrie 2023.
Datele publicate de BNR arată că deficitul contului curent și datoria externă au crescut în primele cinci luni ale anului 2024. Deși investițiile directe ale nerezidenților au crescut, deficitul comercial și creșterea deficitului veniturilor primare punctează provocările economice cu care se confruntă România.
