Ministerul Finanțelor a prezentat vineri datele privind execuția bugetului general consolidat din primul trimestru al anului în curs, care s-a încheiat cu un deficit bugetar uriaș – 35,88 miliarde de lei, respectiv 2,06% din PIB, în creștere cu 57,71% față de deficitul de 22,75 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile mai mari cu 31,08 miliarde de lei au dus la acest deficit bugetar
Comparativ cu anul precedent, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 31,08 miliarde de lei și au totalizat 168,04 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o pondere de 9,66% în PIB.
Ponderea cea mai mare în cadrul cheltuielilor bugetului consolidat o au cheltuielile cu asistența socială, în valoare de 56,78 miliarde de lei, în creștere cu 12,4%, pe seama majorării punctului de pensie cu 13,8% și a pensiei minime cu 156 de lei.
Cheltuielile de personal au crescut cu 19,6% la 36,55 miliarde de lei în urma majorărilor salariale acordate sectorului bugetar, iar cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost mai mari cu 23,8% și au ajuns la 21,68 miliarde de lei (datorată creșterii cheltuielilor bugetelor locale și a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate).
Cheltuielile cu dobânzile plătite au însumat 7,63 miliarde de lei, în scădere cu 1,49 miliarde de lei și reflectă tendința de scădere a dobânzilor de la maximele înregistrate pe finalul lui 2022 și începutul lui 2023.
Cheltuielile cu subvențiile acordate au urcat la 3,9 miliarde de lei (pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli sau schema de compensare a consumului de energie electrică și gaze naturale a consumatorilor non-casnici).
Cele mai importante categorii de cheltuieli – cele privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 14,28 miliarde de lei (o creștere de 32,55%), în timp ce cheltuielile pentru investițiile, care includ cheltuielile de capital și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe au fost de 1,7 ori mai mari decât în primele trei luni din 2023 și au totalizat 22,50 miliarde de lei.
Veniturile bugetului general consolidat au înregistrat o creștere anualizată de 15,8%
Veniturile totale ale bugetului au înregistrat o dinamică mai redusă decât cheltuielile și au crescut doar cu 15,8%, susținute de încasările din contribuțiile de asigurări, impozit pe salarii, TVA și fonduri europene.
Contribuțiile de asigurări au cunoscut o creștere mai mare decât cea a fondului de salarii în urma renunțării la facilitățile fiscale acordate salariaților din sectoarele de IT, agricol, industria alimentară și a celor din construcții și au fost de 45,10 miliarde de lei.
Încasările nete din TVA au crescut cu 13,6% la 29,36 miliarde de lei, veniturile provenite din impozitul pe salarii și alte venituri au totalizat 11,50 miliarde de lei și o creștere anualizată de 14,9%, încasările din accize au însumat 8,91 miliarde de lei pentru un plus anual de 9%, sumele rambursate de UE în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,33 miliarde, în timp ce veniturile nefiscale au însumat 11 miliarde de lei.
La finele anului trecut, România avea cel de-al treilea mai mare deficit bugetar (de 6,6%) la nivelul Uniunii Europene, după Italia și Ungaria, deficit în creștere de la nivelul de 6,3% înregistrat în 2022. Estimarea Guvernului pentru finalul anului curent este pentru un deficit bugetar de 5% din PIB, iar cea a Comisiei Europene de 3,1%, însă întrebarea după acest prim trimestru este cât de mult va crește peste estimări în condițiile celor trei rânduri de alegeri.
Agenția de rating S&P a confirmat în schimb la începutul lunii aprilie, ratingul de credit suveran al României la BBB-/A-3, menținând și perspectiva stabilă, bazându-se pe o cerere internă puternică, ce ar susține o creștere a PIB-ului de 3% anul acesta, în ciuda acestui mare deficit bugetar.
